„Am avut întâlnirea săptămânală cu preşedintele Iohannis - subiectele obişnuite de colaborare instituţională! Şi urări de ‹‹La mulţi ani››“, a scris Ponta pe un site de socializare.

Prima întrevedere a fost şi ea una amicală. „O consultare instituţională extrem de utilă, serioasă şi eficientă“, puncta premierul, imediat după vizita la Cotroceni, pe cotul lui de twitter. Mai mult, explica el „lucrurile intră pe făgaşul normal“. Normal? Pentru cine? Pentru el? Pentru sistem? Din păcate, a doua întâlnire a semănat cu prima, iar a treia riscă să semene cu primele două şi tot aşa…

„România lucrului bine făcut“ începe prost. Iohannis uită că este preşedinte ca urmare a unui vot profund antisistem, un vot în mare parte anti-Ponta, candidatul văzut de milioane de români ca reprezentant al unei clase politice imorale, corupte şi incompetente. O colaborare cu Ponta înseamnă o coabitare cu sistemul, o complicitate cu cei pe care românii îi vor înlăturaţi din viaţa publică.

În rândul celor care l-au votat, sentimentul unui deja-vu, un nou Emil Constantinescu, preşedintele care s-a declarat învins de sistem, devine tot mai apăsător. Consilierii preşedintelui, obsedaţi ca Iohannis să nu fie asemănat cu Traian Băsescu, îl transformă într-un Emil Constantinescu sau, mai rău, într-un Ion Iliescu. În locul unei solicitări ferme privind demisia lui Victor Ponta din fruntea Executivului, noua strategie a Cotroceniului pare a fi: „batista pe ţambal“. Timpul trece şi nu în favoarea preşedintelui. Combinatorii din sistem lucrează de zor şi încep să-şi pună în acţiune noile strategii.

Prin atitudinea sa, Iohannis începe să piardă din imaginea de om antisistem, din moment ce coabitează cu guvernul condus de Victor Ponta. De asemenea, locul de lider al opoziţiei, poziţie de care Iohannis se dezice pe zi ce trece prin indecizia de a solicita schimbarea premierului, va fi pierdut în favoarea lui Traian Băsescu. Nici Vasile Blaga şi nici Alina Gorghiu nu au forţa de a prelua acest rol, iar fostul locatar de la Cotroceni îşi râde în barbă de pleaşca ce i se oferă. Valul anti-Ponta este tubul de oxigen de care Traian Băsescu are nevoie pentru a reintra puternic în jocul politic. Boc, Falcă, Scripcaru şi alţi lideri importanţi ai PDL, trecuţi momentan în adormire în noul PNL, vor trece cu arme şi bagaje în rândul PMP, care va juca un rol tot mai important pe scena politică.

Este greu de înţeles de ce Iohannis nu-i solicită demisia lui Ponta, în condiţiile în care premierul şi-a exprimat disponibilitatea de a accepta o astfel de cerere, dacă viitorul şef al Executivului ar fi un membru al PSD. O astfel de mişcare ar aduce numai beneficii preşedintelui. Un Ponta lipsit de funcţia de premier ar fi extrem de vulnerabil la Congresul PSD din februarie sau martie, iar partidul ar intra într-o logică a luptelor interne. În aceste condiţii, Partidul Naţional Liberal, formaţiunea care îl sprijină pe preşedintele Iohannis, ar avea numai de câştigat.

Deocamdată Iohannis nu face mutări. Declară că vrea să fie un preşedinte al tuturor românilor. Inclusiv al românilor care i-au aruncat găinile moarte în curte, al senatoarei Gabriela Vrânceanu Firea, al fostului ministru al Diasporei, Bogdan Stanoevici etc. „România lucrului bine făcut“ s-a transformat în „Klaus Iohannis (Victor Ponta) - preşedintele care UNEŞTE“.