De la „dărâmarea” lui Iliescu din 96 nu a mai fost atâta emoţie în jurul votului. Practic, după o perioadă de letargie, românii au relegitimat instrumentul democraţiei: votul. Cum i-au privit pe cei plecaţi la muncă afară, pe „căpşunari”, semenii noştri europeni atunci când au fost umiliţi, atunci când aceştia au fost ţinuţi ore întregi la uşile secţiilor de votare, pe banii lor? Cum ne-au privit semenii noştri europeni atunci când un plagiator a vorbit în numele nostru? Ca pe cetăţeni din lumea a treia. „România este o pubelă” a spus un poliţist francez. Oare cum s-au simţit românii aceia pe care i-a privit poliţistul? Oare cum ne-am simţit noi, acasă? Noi, cei care nu am ascultat minciunile plagiatorului; noi, cei care ne-am simţit ruşinaţi de toate tâmpeniile pe care un iresponsabil le-a săvârşit împotiva României de doi ani şi jumătate, râzându-ne în faţă; noi, cei care am fost umiliţi şi anatemizaţi la cea mai abjectă oficină propagnadistică postcomunistă, la instrumentul propagandistic al unui turnător ordinar?

M-am temut că nu se va forma acea masă critică în stare să răstoarne situaţia. M-am temut că vom duce cel puţin cinci ani stigmatul pe care iresponsabilul vesel ni l-a pus de doi ani şi jumătate. M-am temut că partea tăcută şi onestă a naţiunii noatre va trebui să stea cu capul în pământ pentru o culpă ce nu era a ei. M-am temut de aparatul ticălos pe care l-au pus la punct pesediştii lui Ponta şi Dragnea prin ordonanţa ticăloasă prin care au colecţionat primari. Şi am spus pe acest blog că oastea de strânsură nu te duce la câştig. Mă bucur că s-a întâmplat aşa.

„Şi n-au învins!” Aşa se încheie poezia lui Jebeleanu, „Hanibal”. Aţi uitat-o? Să ne-o amintim: „Nimeni n-avea ceea ce el avea: / superba trufie / şi elefanţii / şi labele lor sfărâmând vertebrele / acestor Alpi albiţi de spaimă. // Călca, de-abia să se audă, peste stânci / şi s-auzea în lună, şi / nimeni nu mai văzuse trâmbiţele / de piatră ondulândă ale acestor fiare. // Şi n-au învins.”

Cu toţi „elefanţii” lui, cu tot aparatul administrativ avut la dispoziţie, cu tot clerul şi poporul îndoctrinat, cu toată mita electorală, cu toate promisiunile mincinoase, cu toţi morţii înregimentaţi pe listele lui Dragnea nu a învins. Poporul pierdut în bejenie, poporul revărsat peste marginile graniţelor, poporul plecat la muncă, poporul ce s-a revoltat pe facebook a învins. Acest popor a dat tuturor o lecţie. De civism şi de demnitate. Acest popor de pe Fb a luat FB la lecţia de democraţie. Cinste lui! Sunt mândru că învingătorii sunt români.