Riscurile şi capcanele asumării răspunderii pe Legea privind alegerile locale în două tururi

Cu riscul de a părea o „piază rea” cititorilor mei, mă simt dator să atrag atenţia asupra riscurilor şi capcanelor rezultate din asumarea răspunderii guvernului pe alegerea primarilor în două tururi. Nimeni nu contestă că e un lucru bun, să nu mai avem primari aleşi cu 12-15 sau 20% din voturile alegătorilor, adică lipsiţi de reprezentativitate. Dar mecanismele şi procedurile democraţiei trebuie respectate.

România intră, posibil, într-o perioadă de turbulenţe democratice, în care vom dezbate la nesfârşit oportunităţi şi proceduri constituţionale.

Moţiunea de cenzură  anunţată de PSD

Acum se discută faptul că PNL câştigă oricum. Dacă nu trece moţiunea de cenzură avem alegeri locale în două tururi, iar dacă trece ne îndreptăm spre anticipate. Nu este chiar aşa de simplă evoluţia politică ulterioară.

Ce şanse are moţiunea de cenzură să treacă? Se trece prea repede peste declaraţia lui Marcel Ciolacu conform căreia,  dacă trece moţiunea de cenzură  PSD nu va propune noul premier, şi că se va forma o nouă majoritate. Adresa este clară: Victor Ponta. Deja există declaraţii de iubire între Ponta, Grindeanu şi Ciolacu. Iar Ponta speră să-l determine pe Ciolacu să facă schimbări masive la viitorul Congres, să scape de vechii baroni care au compromis partidul. Şi Grindeanu spune că „figurile uzate din PSD să facă un pas în spate”. Se conturează clar o alianţă PSD-Pro România, după Congresul PSD.

Aşa cum stau lucrurile acum, PSD şi UDMR au nevoie de încă 5 voturi ca să treacă moţiunea de cenzură. Pro România are 25 de parlamentari, şi dacă se alătură PSD şi UDMR moţiunea va trece.

Iată ce declară Victor Ponta zilele acestea, la întrebarea dacă va vota moţiunea de cenzură: „Depinde de moţiune, care e obiectul acelei moţiuni. Dacă sunt măsuri ale Guvernului Orban pe care am anunţat de la început că nu le susţinem – să amâne intrarea în vigoare a legii pensiilor, pe care a promulgat-o domnul Iohannis, să ia măsuri legate de taxe, de sănătate, cu siguranţă că vom vota o moţiune de cenzură, dar aşa nu am niciun fel de obligaţie la PSD să votez moţiunile lor.”

Concluzia ar fi că dacă PSD va trece în moţiune şi ce spune Ponta, Pro România va vota moţiunea de cenzură. Personal cred că planurile sunt deja făcute, iar Ponta va fi propunerea de premier a noii coaliţii care va dărâma guvernul Orban.

Se deschide astfel calea spre alegeri anticipate. Aşa îşi spun mulţi politicieni şi observatori ai scenei politice. Este şi nu este aşa. Sau, mai precis, nu rezultă automat concluzia alegerilor anticipate.

Ce se întâmplă dacă trece moţiunea de cenzură?

Preşedintele Iohannis numeşte un premier interimar dintre membrii cabinetului, altul decât Ludovic Orban, şi invită partidele la Cotroceni pentru consultări. Supăraţi că PNL n-a respectat condiţia din acordul de susţinere a guvernului Orban, UDMR s-ar putea alătura PSD şi Pro România şi să susţină în faţa preşedintelui această nouă majoritate parlamentară, care să dea un nou premier, Victor Ponta. Cu promisiuniea a 2-3 portofolii şi cine ştie ce alte proiecte legislative comune, UDMR a mers tot timpul pe varianta care i s-a părut mai avantajoasă pentru maghiari. Acestei majorităţi i se pot alătura şi mulţi alţi parlamentari independenţi sau de la minorităţi, care nu vor să plece acasă înainte de termenul oficial, decembrie 2020. Ce va face preşedintele Iohannis? Aproape sigur nu va desemna un premier din partea acestei majorităţi parlamentare, chiar atestată prin semnăturile susţinătorilor săi. Va desemna un alt premier de la PNL, în speranţa că va fi respins de noua majoritate şi se va ajunge la alegeri anticipate. Există două variante de răspuns a noii coaliţii parlamentare de conjunctură. Îl acuză pe preşedinte că nu respectă o majoritate parlamentară nou configurată, şi nu vrea să desemneze un premier de la aceasta. Îl ameninţă cu suspendarea, fiind sigură că şi CCR îi va da dreptate. Şi cam au dreptate să procedeze aşa, în marjele Constituţiei, care spune:

ARTICOLUL 103
(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

A desemna premieri doar cu obiectivul ca aceştia să pice în parlament, nu ştiu dacă este în spiritul Constituţiei şi a jocului democratic. Noua majoritate parlamentară ar putea considera că nu este, şi să treacă la suspendarea preşedintelui, cu argumentul, justificat, că nu vrea să respecte voinţa noii majorităţi parlamentare. Ce facem, ne trezim cu Meleşcanu la Cotroceni, preşedinte interimar, care-l va desemna pe Ponta premier?

Să presupunem că nu se va ajunge atât de departe, cu un preşedinte proaspăt validat de 66% din voturile alegătorilor. Dar noua majoritate  parlamentară de conjunctură are şi alte arme. De exemplu, nu realizează cvorumul de şedinţă necesar respingerii propunerii de premier. Povestea că în 15 zile parlamentul trebuie să ia decizii, rămâne…  poveste. Cu certificate medicale, prin rotaţie,  parlamentarii noii coaliţii pot amâna până în vară respingerea a două  propuneri de premeri, venite de la preşedinte. Dacă se lungeşte povestea asta până în martie-aprilie, alegerile anticipate devin inutile pentru că s-ar suprapune pe cele la termen.

Decizia CCR

În mod sigur, PSD va ataca la CCR legea privind alegerile locale în două tururi, rezultată din asumarea răspunderii. În actuala compoziţie, PSD şi UDMR au majoritate la CCR:  Dorneanu, Enache, Deliorga, Stan şi Varga. Mai mult de atât. CCR are un precedent, Decizia 682/2012, care spune că  „modificarea Legii nr. 35/2008 - în esenţa acesteia, câtă vreme modificarea priveşte tipul de scrutin reglementat de actuala legislaţie - intervine cu aproximativ 6 luni înaintea alegerilor, ceea ce, astfel cum susţin şi autorii sesizării în motivarea acesteia, încalcă principiile statuate de Curtea Constituţională în aplicarea art. 1 alin. (5) din Constituţie, interpretat în concordanţă cu dispoziţiile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, cu raportare şi la Codul bunelor practici în materie electorală adoptat de Comisia de la Veneţia.  …  Sunt astfel încălcate dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5), precum şi ale art. 2".

Argumentul adus de guvern, că nu se restrâng, ci se extind drepturile electorale ale cetăţenilor, şi ca atare nu se aplică Decizia 682/2012, nu prea stă în picioare. Decizia 682 nu menţionează argumente de tipul restrângere sau extindere, spune pur şi simplu că nu se pot face modificări în legislaţia electorală cu mai puţin de şase luni înainte de scrutin. În afară de drepturile alegătorilor, mai avem de luat în seamă şi drepturile partidelor de a avea un timp suficient, 6 luni, pentru a-şi găsi şi pregăti candidaţii, programele politice, campaniile electorale,  campanii de strângere de semnături, atunci când este cazul, etc. M-aş mira dacă în actuala compoziţie, CCR nu se va „răzbuna” pe preşedinte pentru că nu a respectat deciziile CCR, „de îndată”, legate de numirea miniştrilor interimari în guvernul Dăncilă.

În concluzie

Speranţa actualei puteri, că dacă trece moţiunea de cenzură, ne alegem oricum cu anticipate, mi se pare exagerată. Premierul Orban, mai hârşit în chichiţe parlamentare, a ezitat  mult timp să intre într-o aventură cu final necunoscut. Doar presiunea preşedintelui Iohannis l-a făcut să-şi ignore propriile convingeri. Cum se va termina totul, vom vedea. Dar criză politică sigur vom avea, în cazul trecerii moţiunii de cenzură.  În ciuda afirmaţiilor preşedintelui Iohannis că nu va fi nicio criză politică.