Mihai Răzvan Ungureanu: „Scorul obţinut de ARD nu e un eşec, ci şansa de a reconstrui politic România“

Mihai Răzvan Ungureanu a declarat că scorul obţinut de ARD la alegeri reprezintă o şansă FOTO Adevărul

Preşedintele Forţei Civice, fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu, a declarat luni, la Arad, că scorul obţinut de ARD la alegeri nu reprezintă un eşec, ci şansa remarcabilă de a reconstrui politic România.

"Pe exemplul unităţii noastre, de la Arad, de unde porneşte dreapta românescă pentru următorii ani, îi chemăm pe toţi cei care au avut încredere în ARD să ni se alăture, lăsând de o parte vendetele personale, gândurile că responsabilităţile trebuie tratate în termenii excluziunii din partide, lăsând la o parte orice alt obiectiv personal şi unindu-se alături de noi în efortul de a oferi României guvernarea de care are nevoie. Cred că scorul obţinut de ARD, în urma alegerilor din 9 decembrie, nu reprezintă un eşec, ci şansa remarcabilă de a reconstrui politic România, de a reface clasa politică, pe seama unor caractere tari care să justifice încrederea tuturor românilor“, a  declarat Mihai Răzvan Ungureanu, potrivit NewsIn.

Ungureanu a mai afirmat că, la nivel naţional,  „dreapta are nevoie de o reconstrucţie“. „Suntem în momentul în care putem spune că, la Arad, dreapta s-a dovedit a fi unită. La scară naţională, dreapta trebuie să fie unită, dreapta are nevoie de reconstrucţie, dreapta are nevoie de o gândire clară, precisă, aplicată, asupra soluţiilor pe care urmează să le ofere românilor, în aşa fel încât dreapta să se dovedească alternativa viabilă la actuala guvernare“, a mai declarat fostul premier.

Conform primelor rezultate parţiale, la alegerile din 9 decembrie, Mihai Răzvan Ungureanu a obţinut 33,6 la sută  dintre voturi, în timp ce principalul său contracandidat, Ovidiu Marian (USL), a primit 45,8 la sută din voturi.

La rândul său, Mihail Neamţu, candidatul ARD în Colegiul 1, pentru un mandat de deputat, a susţinut că milioane de români vor fi dezamăgiţi de „falsa ofertă“ a USL. 

„Am fost, aş spune, smerit de cele peste 6.000 de voturi pe care le-am primit eu, împreună cu echipa mea. Din această experienţă am învăţat foarte multe. Aceste lucruri sper să se vadă în următorii paşi pe care îi vom face împreună cu echipa. Cred că principalul mesaj pe care am să-l transmit ca tânăr debutant în politică este că aici, la Arad, doar punem o piatră de temelie pentru o construcţie care va fi durabilă, care este o construcţie pentru următorii ani. Aici, la Arad, văd începutul unei reanalizări, a unei reaşezări a mişcării de centru–dreapta din România. Cred că milioane de români, în mai puţin de şase luni, vor fi dezamăgiţi de falsa ofertă a USL, de această butaforie mediatico-politică pe care o reprezintă construcţia lui Victor Ponta şi Antonescu. În mai puţin de şase luni, aceste milioane de români se vor întoarce cu privirea spre noi şi vor căuta autentica alternativă”, a declarat Mihail Neamţu.

Mai mulţi dintre candidaţii ARD au participat, luni, la o conferinţă de presă organizată la sediul PDL.

Alegeri parlamentare 2012: retrospectiva zilei de duminică

Ziua de duminică a fost decisivă pentru România următorilor patru ani. Din aproximativ 18,2 milioane de cetăţeni cu drept la vot, 41,72% s-au prezentat la urne pentru a-şi alege reprezentanţii în Parlament. Prezenţa la vot de ieri a fost cu 2,46% mai mare decât la alegerile parlamentare din 2008.

Duminică seară, după închiderea urnelor, exit poll-urile prezentate de adevarul.ro, preluate de la cinci institute de sondare a opiniei publice, atribuiau victoria Uniunii Social Liberale cu cel puţin 54% din voturi.

Luni dimineaţă, la ora 10.00, Biroul Electoral Central (BEC) a confirmat victoria USL prin înaintarea rezultatelor parţiale. Potrivit acestora, la Camera Deputaţilor, USL a obţinut la parlamentare 58,63 %, iar ARD - 16,69 %. La Senat, social-liberalii au câştigat 60,03% din voturi, iar Alianţa România Dreaptă – 16,95%.

Cifrele atribuite USL reprezintă cel mai mare scor obţinut de o formaţiune după FSN care a avut 66% la alegerile din 1990.

Liderii USL speră la o majoritate cât mai largă, motiv pentru care premierul Victor Ponta a făcut o ofertă de alianţă către UDMR, în speranţa de a avea două treimi din fotoliile viitorului Legislativ. Victor Ponta a declarat că a discutat cu preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, şi că de luni vor începe discuţiile pentru crearea unei majorităţi constituţionale cu Uniunea.Iniţial, răspunsul lui Kelemen a fost precaut, dar nu a exclus o posibilă alianţă cu social liberalii. Pe de altă parte, copreşedintele USL, naţional-liberalul Crin Antonescu, şi-a contrazis partenerul politic, susţinând că nu au discutat încă despre o alianţă de guvernare şi că „toate posibilităţile sunt deschise”. La nici 24 de ore de la declaraţii, Kelemen Hunor a revenit, însă, cu o declaraţie prin care a confirmat că negocierile dintre UDMR şi USL pentru o eventuală alianţă vor fi demarate înainte de publicarea rezultatelor finale ale scrutinului din 9 decembrie.

În timp ce formaţiunile politice aşteaptă redistribuirea voturilor, care reprezintă o şansă de a prinde totuşi mai multe locuri în Parlament pentru democrat-liberali, prioritatea preşedintelui Traian Băsescu este desemnarea viitorului premier. După doar două zile înainte de alegeri, într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Cotroceni, şeful de stat a schiţat profilul următorului prim-ministru. În termeni plastici, Băsescu a afirmat că-şi doreşte un premier care „să rupă puţin filmul“ şi care „să nu aibă lucruri ascunse în CV”. Astfel, chiar dacă USL a depăşit 50% din voturi, Victor Ponta nu poate fi sigur de fotoliul de şef al Executivului. Pe piaţa politică s-au vehiculat şi alte nume, precum Mircea Geoană, George Maior, Ioan Rus sau Călin Popescu Tăriceanu. Băsescu i-a exclus pe ultimii doi, cel puţin la nivel declarativ.

Presa internaţională relatează despre mult-anunţata şi deloc surprinzătoarea victorie a USL, subliniind că alianţa lui Băsescu, ARD, a fost sancţionată de alegători din cauza măsurilor de austeritate aplicate. De asemenea,  publicaţiile internaţionale se concentrează asupra conflictului Băsescu-Ponta şi „coabitarea problematică” ce urmează.