Rezultate alegeri generale 2016. PSD, aproape 46% din mandate înainte de redistribuire

Rezultate alegeri generale 2016. PSD, aproape 46% din mandate înainte de redistribuire

Liviu Dragnea. FOTO Inquam Photos

Rezultate parlamentare 2016. Alegerile legislative de duminică au fost câştigate detaşat de PSD care a obţinut peste 45% înainte de a avea loc redistribuirea mandatelor care ar fi revenit partidelor care nu intră în Parlament. Potrivit calculelor matematice, în urma acestei redistribuiri, PSD va avea aproape 50%, PNL aproximativ 22%, iar USR peste 9%.

Ştiri pe aceeaşi temă

Alegerile parlamentare de duminică au fost câştigate detaşat de PSD, care a reuşit să obţină cel mai mare scor din istoria partidului la alegerile parlamentare. După centralizarea a 99,82% din voturi, PSD are un scor de 45,71%, la Senat, şi 45,55%, la Camera Deputaţilor, în condiţiile în care nu a reuşit niciodată să treacă de 40% la parlamentare. După redistribuirea mandatelor care ar fi revenit celor care nu au reuşit să acceadă în Parlament, PSD are şanse să atingă procentul uriaş de 50%, un record pentru orice partid care a participat de unul singur la alegeri. Doar USL a avut un scor mai mare, însă din acest proiect politic au făcut parte patru partide: PSD, PNL, PC şi UNPR.
 
PNL a obţinut 20,42%, USR - 8,88% la Senat, în timp ce la Camera Deputaţilor scorurile sunt PSD - 45,55%, PNL - 20,04%, USR - 8,83%, după centralizarea a 99,82% din procesele verbale, a anunţat, marţi, BEC.
 
De asemenea, UDMR are 6,19% din voturi la Camera Deputaţilor, fiind urmată de ALDE cu 5,62% şi PMP - 5,34%. La Senat, UDMR a obţinut 6,25% din voturi, ALDE - 6,00%, iar PMP - 5,64%.

Vicepreşedintele BEC, Marian Muhuleţ, a precizat că diferenţa de până la 100% în prezentarea datelor din procesele verbale este provocată de probleme în centralizarea de la anumite secţii, care vor fi însă remediate în cursul zilei. „Sunt câteva secţii cu ceva probleme de centralizare, vor fi soluţionate la şedinţa (Biroului Electoral Central - n.r.) de acum, la ora 10.00“, a spus Muhuleţ.


PSD, câştigător în fiefurile liberale


În urma alegerilor de duminică, PSD domină harta electorală, cu 36 de judeţe câştigate dintr-un total de 44. UDMR a ocupat primul loc în patru judeţe – Satu Mare, Mureş, Harghita şi Covasna -, în timp ce PNL a reuşit să câştige doar în Cluj, Sibiu şi Alba. Practic, în afară de Transilvania, PSD a reuşit să coloreze toată harta în roşu. În urma distribuţiei pe judeţe, PSD a reuşit să detroneze PNL chiar şi în judeţele lor fidele la precedentele alegeri.

Liderul PNL s-a făcut de ruşine

În Timiş, unde preşedintele PNL Alina Gorghiu a deschis lista partidului, iar primarul Timişoarei este liberalul Nicolae Robu, PNL a obţinut doar 25,59% , în timp ce PSD a câştigat cu 35.65% din voturi. În judeţul Arad, unde primarul municipiului este Gheorghe Falcă, şeful de campanie al PNL, cel care a reuşit să coloreze judeţul în galben, PSD s-a situat pe primul loc, cu 34.71%, la diferenţă de două procente de PNL (32.68%). În judeţul Braşov, unde, de asemenea, PNL câştiga de fiecare dată, PSD a avut un scor de 36.81%, în timp ce PNL a obţinut doar 20.95%, aproape de media naţională. PSD a câştigat alegerile parlamentare şi în judeţul Suceava, considerat fief al liberalilor, înregistrând aproximativ 50 la sută din voturi, aproape dublu faţă de scorul PNL.

Aproape cea mai mică prezenţă de după Revoluţie

La aceste alegeri parlamentare s-a înregistrat una dintre cele mai mici prezenţe  la vot postdecembriste: 39,49%. Pe fondul absenteismului cronic şi al mobilizării  electoratului de partid, PSD are prima şansă să formeze Guvernul.

Cele mai mari prezenţe la  vot – peste 40% – s-au înregistrat în judeţele Olt, Teleorman  şi Dolj, toate controlate  de PSD, în timp ce cele mai  mici în Maramureş, Vaslui şi  Iaşi. De asemenea, la capitolul exemple  poate fi trecut şi Bucureştiul, care a înregistrat o prezenţă  la urne cu peste două procente  peste media naţională, un procent care în cifre reale înseamnă aproape 40.000  de voturi.

Potrivit distribuţiei  de vot pe criterii de vârstă, peste 2,5 milioane de votanţi sunt din categoria 45-64 de ani, fiind urmaţi de cei din categoria 65+, peste 1.5 milioane de persoane. Cea mai slabă prezenţă e în rândul tinerilor cu vârste între 19 şi 24, adică aproximativ 400.000 de persoane.



 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările