Parlamentarii au comemorat 24 de ani de la Revoluţie. Borbely: Eroismul nu are naţionalitate. Duvăz: Martirii noştri nu sunt mândri

Deputaţii au comemorat, marţi, 24 de ani de la evenimentele petrecute în decembrie 1989. Când a venit rândul fiecărui grup parlamentar să ia cuvântul, UDMR a avut o abordare diferită.

„Au trecut 24 de ani de la Revoluţia din 1989. Trebuie să ne punem întrebarea: ce am dorit atunci, când unii dintre noi au fost în stradă, alţii au auzit de la părinţi ce s-a întâmplat? Trebuie să ne punem întrebarea: ce dorim după 24 de ani?” a întrebat, retoric, deputatul UDMR Laszlo Borbely, spre nedumerirea celor din sală.

Borbely a lămurit, însă, rapid situaţia şi a dezvăluit că se referea la retragerea distincţiei acordate europarlamentarului Laszlo Tokes, “un om care a pornit Revoluţia din 1989”, în opinia deputatului UDMR.

“Am dat cel mai mare tribut Revoluţiei, din toate ţările din această zonă a Europei. A fost cea mai cruntă dictatură. Se spune că eroismul nu are naţionalitate. Aşa este. La Tg. Mureş au murit, în ziua de 21 decembrie, şase tineri români şi maghiari.Au urmat mineriadele şi suntem aici, după 24 de ani. Este ironia sorţii că, chiar în zilele acestea, se decide dacă se retrage un ordin dat unui om care, putem să fim de acord cu părerile lui sau nu, dar de la care a pornit Revoluţia din 1989. E vorba de Laszlo Tokes”, a punctat Borbely, ferm.

Declaraţiile europarlamentarului Laszlo Tokes, care au stârnit tulburare în vară, sunt privite cu îngăduinţă de către Laszlo Borbely, care le-a catalogat drept simple “păreri”. 

Petre Roman: „Ne-am cucerit libertatea ca să fim cu fruntea sus!”

Unul dintre artizanii Revoluţii din 1989, deputatul PNL Petre Roman, a luat şi el cuvântul în plenul Camerei şi anunţat că doreşte ca, anul viitor, când se vor împlini 25 de ani la evenimentele din 1989, Parlamentul să elaboreze “un program care să readucă în memoria lumii ce a fost Revoluţia română”.

“În momentul în care Revoluţia română a izbândit, România a fost în întreaga lume, în Europa, în SUA, în lumea arabă un simbol, pentru România s-au născut pasiuni atunci”, a clamat liberalul, înflăcărat.

Tot el a admis, însă, că admiraţia faţă de România a pălit curând, după instalarea noii clase politice.

Spre finalul alocuţiunii din plen, deputatul PNL a ţinut să le reamintească deputaţilor “cea mai importantă lecţie” personală învăţată în decembrie 1989. “Nu pot să închei această intervenţie cu ceea ce mi se pare a fi cea mai importantă lecţie pe care am resimţit-o şi pe care o am în memorie în legătură cu Revoluţia. În noaptea zilei de 21 spre 22 decembrie, când la baricadă mai rămăsesem 81, când s-a tras asupra noastră şi 39 au fost masacraţi, cine şi-ar fi imaginat, când 39 din 81 au fost ucişi, că peste 15 ore întregul eşafodaj al regimului Ceauşescu se va prăbuşi? Şi totuşi, aşa a fost!”,a conchis Roman, în aplauzele furtunoase ale celor din sală.

Niculescu-Duvăz: „Martirii noştri nu sunt mândri”

În plen a luat cuvântul şi deputatul Bogdan Niculescu-Duvăz, care a deplâns faptul că Revoluţia a devenit “subiect de dispută politică internă” şi i-a mustrat pe colegii săi în acest sens. “Nu cred că martirii noştri sunt mândri”, a mai spus el, pedant.

“Îmi exprim gândul că ceea ce am câştigat ieşind dintr-un sistem închis, dintr-o închisoare comună a ţărilor comuniste să nu fie prea uşor pierdut în încercările pe care le-am parcurs mai ales în ultimul deceniu”, a spus deputatul, insinuant, cu referire la mandatul de nouă ani al preşedintelui Traian Băsescu.

“Ne-am apucat prea des să facem, inclusiv din subiectul Revoluţiei o dispută politică internă. Nu cred că martirii noştri sunt mândri. Sunt convins că sângele vărsat în Bucureşti, Timişoara, Sibiu, Cluj este încrederea pe care trebuie să o avem că la anul, când împlinim 25 de ani de la Revoluţia română, să ne dezemeticim şi să îndreptăm drumul nostrum către o democraţie din care parcă în fiecare zi pierdem câte puţin”, a arătat el.

La final, şi deputatul Remus Cernea a ţinut să aibă un cuvânt de spus şi le-a reamintit parlamentarilor de “revoluţiile” care au loc inclusiv în prezent, referindu-se astfel la protestele organizate în ultimele luni.