Revolta Generaţiei Mileniului pentru drepturile sociale

96% din tinerii din România consideră că Educaţia şi Sănătatea trebuie să fie principalele două priorităţi ale acţiunii Statului, arată studiul „Generaţia Mileniului - Atitudinea tinerilor din România asupra politicii” realizat de Fundaţia Stânga Democratică (FSD) şi Fundaţia Europeană de Studii Progresiste (FEPS) . Din păcate, doar 39%, respectiv 37%, sunt de părere că oamenii politici lucrează în acest sens.

Acest lucru indică faptul că Generaţia Mileniului, compusă din tinerii între 15 şi 34 de ani, manifestă o reală revoltă privind drepturile lor sociale. Toată viaţa li s-a spus acestor tineri că nu vor mai fi generaţii de sacrificiu, că vor avea un viitor luminos şi că România va arăta mai bine. Iată însă că această generaţie, generaţia din care fac parte şi eu, a ajuns la maturitate şi priveşte cu îngrijorare nu doar faptul că este o nouă generaţie de sacrificiu ci şi că are de fapt dreptul la mai puţine decât generaţia precedentă.

Două drepturi elementare cu care am crescut au dispărut: dreptul la educaţie şi sănătate gratuită şi de calitate. Două domenii cu care România se mândrea au fost măturate de criză şi de politicile de austeritate. Lipsa de finanţare, lipsa de dezbateri publice coerente privind o strategie pentru aceste domenii dar şi abordările partizane au asfixiat dreptul la educaţie şi la sănătate într-o ţară în care inegalităţile sociale se adâncesc din ce în ce mai mult.

Efectele sunt dramatice: creşterea analfabetismului, scăderea indicatorilor de performanţă şcolară, o rată a mortalităţii ridicată, o pondere dramatică a îmbolnăvirilor în spitale, iar lista poate continua. România este ruptă în bucăţi şi a devenit o ţara a unor oameni invizibili care sunt nevoiţi să aştepte şansa pentru a reuşi. Degradarea serviciilor publice a ajuns la un asemenea punct că nici măcar banul nu mai permite satisfacerea nevoilor.

Interesant este că atunci când este vorba de tineri, revendicările sunt similare, indiferent de condiţia socială: îşi doresc servicii publice de calitate şi gratuite. De fapt acest lucru a fost reflectat în toatele revoltele tinerilor din ultimii ani. Manifestaţia pro-Arafat din 2012 a fost expresia luptei pentru profesionalism, revolta împotriva exploatării de la Roşia Montană a fost expresia dreptului la mediu, în timp ce protestele post-Colectiv au revendicat dreptul la respect şi servicii medicale de calitate.

De altfel, dacă ne uităm la analiza făcută de FSD şi FEPS, vedem că tinerii caută în proporţie de 96% onestitatea la politicieni, iar 95% inteligenţa. Practic, tinerii solicită pe bună dreptate clasei politice să fie mai sinceră şi mai conştientă de nevoile lor. În absenţa satisfacerii acestora, tinerii se uită către exterior pentru salvare. 91% dintre tineri cred că relaţia cu celelalte state europene trebuie întărită în timp ce cea mai mare parte, 69%, consideră că Parlamentul European joacă cel mai important rol.

Revolta Generaţiei Mileniului pentru drepturile sociale este o revoltă reală, permanentă şi puternică. Aceste revendicări pentru o viaţă decentă sunt naturale şi în absenţa unor soluţii pot conduce la manifestaţii extreme atât publice cât şi prin sancţionarea clasei politice democratice la vot. De fapt înţeleg perfect faptul că s-au săturat să mai aştepte un miracol, că s-au săturat să tot caute să se descurce pentru a supravieţuii, s-au săturat de "lasă că merge şi aşa" şi îşi solicită drepturile de cetăţeni.

Mă bucur să văd că, şi în studiu, tinerii din generaţia mea sunt mai conştienţi de nevoile şi de drepturile lor. Aştept însă ca rata de 10% dintre tineri care sunt interesaţi de politică să crească şi mai mult, deoarece singura manieră de a schimba felul de a face politică este prin creşterea bazei de selecţie şi o schimbare de atitudine reală faţă de funcţia politică şi publica. #GeneraţiaMileniului

Citeşte întreg studiul aici:

http://issuu.com/

victornegrescu/docs/

millennial_dialogue_romania_

variant