VIDEO Senatorul PSD Toni Greblă, la Adevărul Live: Sper ca la sfârşitul săptămânii viitoare să elaborăm proiectul de revizuire a Constituţiei

Constituţionalistul Radu Carp, profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Bucureşti, şi fostul ministru al Educaţiei Ecaterina Andronescu, au fost invitaţii jurnalistului Ion M. Ioniţă la dezbaterea Adevărul Live despre modificarea Constituţiei. Senatorul PSD Toni Greblă s-a alăturat discuţiei printr-o intervenţie telefonică.

Despre reintorducerea stemei pe steag.

Radu Carp: Când s-au format aceste amendamente nu s-a avut în vedere Constituţia ca întreg. De ce? Pentru că în 2003 s-a adăugat o frază în primele articole care spune că, de fapt, statul român se bazează pe idealurile revoluţiei din 1989. Dacă adăugăm şi fraza că steagul are o stemă, atunci cele două fraze ar intra puţin în contradicţie pentru că stema a fost înlăturată. Sigur că a fost vorba de stema socialistă, dar nu cred că în decembrie 1989 se gândea în acest mod. Oamenii au vrut să înlăture un simbol şi să nu pună nimic în locul lui.

Atrag atenţia asupra faptului că, la începutul anilor 90, era foarte dificil de a concilia mai multe curente. Noi am avut o stemă pe drapelul României în timpul monarhiei. Dacă ne uităm bine la actuala stemă vedem că este vorba de un simbol care are multe în comun cu simbolurile din vechea stemă Lipsesc însă câteva elemente. Şi atunci se pune întrebarea ce fel de stat vrem să fim. Vrem o republică care se aseamănă în ceea ce priveşte simbolurile cu monarhia, dar nu este complet monarhie.   

Ar trebui fim mai flexibili în ceea ce priveşte Ziua Naţională.Pe lângă 1 decembrie, avem ziua de 10 mai care reprezintă începutul României moderne. Dacă am şti să le punem în valoare nu am mai avea această dispută.

Orice revizuire a Constituţiei trebuie să pornească de la nişte teze. Aşa s-a întâmplat în 1991. Toate partidele au fost de acord cu tezele respective. Acum ce avem? O comisie care a stabilit nişte teze, dar nu vor fi respectate, pentru că ne apropiem de capitolul privind puterile statului şi se vor abate de la teze.

Se depun amendamente fără a avea imaginea de ansamblu.

Multe amendamente au trecut cu o majoritate covârşitoare. Dacă ţine cont că restul voturilor au fost abţineri, vedem că în cazul acestei comisii ne naşte un consens foarte larg.

Faptul că o biserică intervine în lucrările unei comisii înseamnă că nu a reuşit într-un interval de timp să-şi promoveze proprii oameni în Parlament.

Acel amendament (n.r.-referitor la căsătoria între femei şi bărbat) nu ar fi fost aprobat dacă cu o zi înainte nu ar fi fost adoptat amendament care extinde formele de discriminare.

Amendamentul a fost susţinut de câteva zeci de mii de semnături. Au fost câteva zeci de asociaţii care au trimis semnăturile Forumului Constituţional. 

Clivajul există pentru că în foarte multe ţări este o discuţie la ordinea zilei. E un subiect care divizează societăţile noastre. Introducerea temei în Constituţie nu va opri discuţiile.

Despre interceptări:

Radu Carp: Textul Constituţiei se referea la toate mijloacele de comunicare. Noi nu avem o jurisprudenţă comunitară. Acel amendament a fost propus de dl Varujan Pambucccian în care am deplină încredere. Problema este dacă se va modifica ceva. Norma care priveşte 24 de ore este raţională.

Ecaterina Andronescu: Aş dori ca această Constituţie să nu inducă ideea că mergem spre un stat poliţienesc.

Senatorul PSD Toni Greblă: Noi suntem într-o comisie care elaborăm un prim-proiect. Proiectul va intra în comisiile de specialitate. Forma pe care o adoptăm astăzi nu înseamnă că este definitivă. Chestiuneacu reţinerea este legată de dosarele cu 40 de inculpaţi. Nu vrem să mai avem prezentarea la instanţă la 2 noaptea cu judecători treziţi din somn. Saltul de la 24 de ore la 48 de ore este mare. Eu am votat deocamdată pentru menţinerea termenului de 24 de ore. Într-o societate normală nu e firesc ca procesele să se desfăşoare în timpul nopţii.

Despre interceptări: Abuzul se poate produce în situaţia în care ai cea mai bună reglementare.

Despre definirea familiei: Discriminarea pe bază de orientare sexuală e interzisă prin nişte documente internaţionale pe care România le agreează. Unii au apreciat că textul din Codul civil poate fi neconstituţional. De aceea, unii colegi au simţit nevoia să înlocuiască uniunea dintre două persoane cu uniunea dintre bărbat şi femeie.

Sper ca la sfârşitul săptămânii următoare Comisia să fie gata să elaboreze acest proiect de revizuire al Constituţiei.

Membrii Comisiei parlamentare de revizuire a Constituţiei au adoptat, miercuri, un amendament, propus de Forumul Constituţional, care prevede că mijloacele de comunicare în masă au obligaţia de a declara public sursele finanţării şi structura acţionariatului. Amendarea a fost făcută la alineatul care prevedea iniţial că „Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligaţia de a face publică sursa finanţării“.

De asemenea, membrii comisiei au eliminat proprietarul de presă din rândul persoanelor care răspund civil pentru informaţiile aduse la cunoştinţa publicului. În contextul amendării, răspunderea pentru informaţiile furnizate revine autorului, responsabilului editorial şi instituţiei media.

Totodată, Comisia constitutională a adoptat un amendament care prevede interzicerea prin lege a profanării drapelului naţional. „Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, profanarea drapelului naţional, îndemnul la război, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri“, se menţionează în  amendamentul adoptat.

Amendament potrivit căruia o persoană care doreşte să fie aleasă deputat ar trebui să aibă cel puţin 18 ani pentru a putea candida a fost respins. În acelaşi amendament, se mai specifica faptul că pentru candidatura la Senat vârsta minimă admisă ar trebui să fie de 30 de ani. De asemenea, a fost respins amendamentul deputatului PNL Alina Gorghiu care susţinea votul de la 16 ani.

Reintroducerea stemei ţării pe tricolor şi precizarea termenului „regiune“ în legea fundamentală au fost decise, luni. După 23 de ani, stema ţării va fi reintrodusă pe drapelul naţional. Amendamentul propus de deputatul PSD Gheorghe Emacu a fost votat cu 13 voturi „pentru“ şi o abţinere, fără o dezbatere prealabilă a membrilor Comisiei. Prin adoptarea acestui amendament, alineatul 1, din Articolul 12, va fi reformulat astfel: „Drapelul României este tricolor, având pe fondul galben stema ţării; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu“. În forma actuală, Constituţia stabileşte că „drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu“.