Sâmbăta negocierile s-au încheiat fără vreun acord.

S-au blocat negocierile

Este clar că USR PLUS şi UDMR nu vor ceda acestor cereri, ştiind că fără voturile lor nu se face o majoritate parlamentară. Ideea lui Orban că ar putea avea şi şefia guvernului şi a Camerei Deputaţilor se dovedeşte a fi un vis exotic. Raportul de forţe în coaliţia de guvernare este, după redistribuiri, aproximativ 1:3:5, UDMR-USR PLUS-PNL. Să pretinzi ministerele avizatoare, Justiţie şi Finanţe, plus şefia guvernului şi a Camerei Deputaţilor nu se înscrie în raportul calculat. Toate speranţele se îndreaptă acum spre Iohannis, dar mă tem că degeaba. USR PLUS şi UDMR nu vor ceda. Şefia guvernului pentru raportul de forţe este suficientă, şefia Camerei Deputaţilor şi şefia Senatului urmând să revină partenerilor de guvernare. Aşa este corect.

Cum s-ar putea debloca negocierile

Într-un singur mod. Iohannis să-l desemneze pe Orban pentru formarea viitorului guvern.

Nu este normal ca şeful PNL să nu fie şi şeful guvernului, dacă vrem să evităm situaţia „Dragnea-Dăncilă”. În caz contrar, vor apare foarte repede dispute şi neînţelegeri între PNL şi propriul guvern. Am trăit acesta „aventură”. Ideea că Florin Cîţu ar asculta orbeşte de Orban este greşită. Trebuie să asculte şi de preşedintele Iohannis, şi de şefii celor două partide din coaliţie şi de liderii locali ai PNL. De cine să asculte mai întâi?

Florin Cîţu nu este competent pentru conducerea unui guvern. Se pricepe doar la Finanţe, dacă se pricepe şi acolo. În rest este aerian, în cel mai bun caz. Este un prost comunicator, şi nu înţelege fenomenele din sănătate, educaţie, transporturi, agricultura, etc. Ar putea rămâne la Finanţe în continuare.

Şefia Camerei Deputaţilor va fi adjudecată de Dan Barna, şeful USR. Un om tânăr, care n-a crescut la umbra „tătucilor” politicii româneşti, Iliescu, Năstase, Tăriceanu, Antonescu, Geoană. Are idei moderne: depolitizare, profesionalizare, eliminarea clientelei politice, fără penali în funcţii publice ai altele. Cerinţe evidente ale populaţiei.

Premierul Orban trebuie să preia şi responsabilitatea unor eventuale eşecuri. Nu să arunce vina pe o marionetă precum Cîţu. Este clar că acţiunile premierului vor fi urmărite de partenerii de guvernare, care vor trimite la presă tot ce li se pare ciudat în actul de guvernare. Faptul că Orban a acceptat ca educaţia să ajungă ţăndări, sub gestionarea dnei Anisie, ne arată că puţin i-a păsat de problemele stringente ale societăţii. Ei bine, nu vor mai funcţiona astfel de derapaje de nepermis. Va fi tras la răspundere de către partenerii de guvernare pentru orice eşec. Este partea cea mai bună a acestei coaliţii de guvernare. Nu faci prostii cu carul, pentru că nu are cine să te tragă la răspundere.

Premierul şi Finanţele la PNL, simplifică împărţirea ministerelor. USR PLUS va prelua Justiţia, Fonduri Europene, Transporturi sau Dezvoltare, Educaţie. Aşa pare o împărţire mai echitabilă între cele trei partide.

Orban îşi întăreşte poziţia în partid. Ca şef de guvern îşi întăreşte puterea în partid, pentru că poate distribui bani şi funcţii „baronilor” galbeni. Doar aşa îşi întăreşte poziţia, presupunerea că premierul Cîţu ar asculta doar de el, este falsă. Cîţu va asculta de Iohannis. Este şi condiţia pentru care preşedintele a promis desemnarea lui Cîţu.

În concluzie

Negocierile sunt în criză de timp. Ne trebuie un guvern cât mai repede cu putinţă, pentru gestionarea pandemiei, a vaccinării şi a construcţiei bugetului de stat. Desemnarea lui Orban pentru funcţia de premier rezolvă problemele enunţate şi posibil şi altele. Rămâne ca preşedintele Iohannis să evalueze toate argumentele şi să ia decizia corectă.