REPORTAJ Ziua în care ciobanii au făcut legea în Parlament

REPORTAJ Ziua în care ciobanii au făcut legea în Parlament

Ciobanii au vrut să intre cu forţa în Parlament. FOTO Radu Eremia

Ciobanii i-au făcut marţi pe parlamentari să se teamă de puterea oamenilor simpli de la ţară, a celor care nu ies să protesteze pentru drepturi electorale şi pentru a dărâma guverne, ci pentru a fi lăsaţi să muncească şi să le fie respectată proprietatea.

Ştiri pe aceeaşi temă

Protestul organizat de ciobani marţi în faţa Palatului Parlamentului părea doar o simplă acţiune de contestare a aleşilor şi guvernanţilor pentru condiţiile grele pe care le îndură orice crescător de animale sau agricultor. Totuşi, nu s-a întâmplat nicidecum aşa ceva.  

Ciobanii au fost matinali. La ora 10.00, deja câteva sute de ciobani protestatari se strânseră în faţa Parlamentului, în partea dinspre Parcul Izvor. Paşnici, ciobanii strigau spre jurnaliştii care le făceau poze. „Veniţi să vă spunem de problemele noastre. De ce am ajuns în faţa acestor tâlhari“, striga un cioban. Întrebat de solicitări, acestea au fost prioritizate astfel: primirea subvenţiilor la timp, rezolvarea problemei păşunatului oilor pe timp de iarnă şi eliminarea unui alineat din Legea vânătorii şi protejarea fondului  cinegetic în care este precizat numărul maxim de câini care pot însoţi o turmă. 

„Crezi că mi-e frică de cătuşe?“

De asemenea, ciobanii din Parcul Izvor au subliniat că dacă prind picior de câine de vânătoare în apropirea stânii sau proprietăţii lor, îl vor elimina. „Crezi că mi-e frică de cătuşe? Nu mi-e. Aşa că, să nu prind picior de vânător sau de câine de-al lui la mine pe pământ, că nu ştiu ce iese“, a spus un cioban care vrut ca mesajul său să fie trimis clasei politice.    


Ciobani care protestau în Parcul Izvor. FOTO Radu Eremia

Protestul a fost lipsit de eveniemente ieşite din comun până în după  în jurul orei 12.00 când majoritatea protestatrilor s-au dus în faţa unei alte intrări a Parlamentului, cea de la Senat, din Calea 13 Septembrie. Au încercat să intre cu forţă în curtea Parlamentului pentru a merge în Casa Poporului, dar au fost opriţi de câteva unităţi de jandarmi. În doar două ore, numărul protestatrilor a ajuns la aproximativ 2.500 de persoane, iar cel al jandarmilor, la câteva sute, bine echipaţi, cu căşti şi scuturi, pentru o posibilă intervenţie.

„Noi suntem nişte doamne, voi nişte panarame“

Mesajele pentru parlamentari vizau în majoritatea lor atitudinea arogantă a aleşilor şi lipsa lor de sensibilitate faţă de animalele care-i înconjoară sau care sunt sursă de hrană. „Noi suntem nişte doamne, voi nişte panarame“, scria pe o pancartă care înfăţişa o turmă de oi, în timp ce pe o pacartă care avea imaginea unor câini era prezentat mesajul: „Nu vă bateţi joc de noi, suntem mai buni ca voi!“. De asemenea, „Jos mafioţii!“ a fost sloganul care a răsunat cel mai des alături de tălăngi.

Singurul ales care a îndrăznit să de a ochii cu protestatrii în prima parte a zilei a fost senatoarea Cristiana Anghel, cea care după ce a discutat cu câţiva reprezentanţi ai ciobanilor a venit în fugă spre clădirea Parlamentului.

„M-am dus special la ei. Am fost şi de dimineaţă. Le-am promis de dimineaţă că până la ora patru le fac iniţiativă legislativă. Dar pentru că nu mai au răbdare, le-am zis până la ora două o fac.Le-am zis să fie cuminţi, să nu escaladeze situaţia şi Doamne fereşte, să nu se întâmple minuni”, a spus Anghel, revoltată peste condiţia ciobanului în societatea contemporană.

Întrebată de ce s-au strâns ciobanii şi sunt aşa vehemenţi, Anghel a ţipat pentru a se face auzită: „Pentru că s-au săturat. S-au săturat cum m-am săturat şi eu. D-aia. Şi iar ţip, iar voi o să mă daţi la televizor că ţip. Nu este normal să urmăreşti interesele vănătorilor şi pe ale lor nu. Câinii fac parte din familia lor. Îi apără de tâlhari. Nu e normal să-i împuşti. Nu e normal să-ţi bagi joc nici de ciobani, nici de păşunile lor, nici de câinii lor.”

Anghel: „Era un agitator, nu era cioban“

Anghel nu i-a uitat nici pe senatorii şi deptaţii care i-au ignorat pe protestatari.„Le-am spus colegilor (n.r.- de situaţia ciobanilor) şi mi-au închis microfonul în plen. Mi l-a închis Zgonea că a zis că nu e timpul să spun lucrurile astea. Eu nu m-am dus să plec. Nu mi-a fost niciodată frică de oameni. N-am furat, n-am fost nemernică, nu sunt nemernică şi nu mi-e frică de oameni“,  a tunat şi a fulgerat reprezentanta ALDE.

Din rândul protestatarilor s-a desprins şi o delegaţie de zece persoane care au mers în Parlament pentru a sta de vorbă cu aleşii din Comisia de agricultură.   


În jurul orei trei Cristiana Anghel a venit să-i anunţe pe ciobani că a depus un proiect de lege prin care vrea abrogarea articolelor care-i nemulţumeau pe protestatari. Senatoarea a ţinut să puncteze: „Eu n-am votat legea asta! Uită-te pe internet!“. Totuşi, un cioban i-a rupt foile din mână.  Reacţia senatoarei a fost promptă „Era un agitator, nu era cioban. Agitatorul a luat foile si le-a rupt si i-am zis aluia ca e prost. Era un agitator prost. Era spalat, era orasean, avea geacă neagră şi nu mirosea a oaie.Mmirosea a parfum, ca mine. Ciobanii nu miros a parfum“, a fost parlamentarului cunoscută şi ca „senatoarea grevistă”, după ce în 2012 a făcut greva foamei.

Glume de ciobani

Chiar dacă „un ales al poporului“ venise în faţa lor, protestatrii au avut o nouă încercare de a forţa înaintearea în curtea Parlamentului, dar au fost respinşi. Observând că sunt prea mulţi jandarmi, ciobanii şi-au reluat vechile poziţii au început să facă declaraţii sau să se întindă pe iarnă. Un cioban, aşezat într-o rână pe gazonul din cutea Parlamentului  a şi glumit cu o reporteriţă după ce a fost întrebat câte oi are. „Un cioban nu spune niciodată câte oi are. Important e să aibă mai multe oi ca berbeci. Dup-aia e mai greu când sunt date la uşă (n.r.-orientate pentru a merge spre ciobanul care le mulge). Poate te păcăleşti“, a glumit ciobanul nemulţumit că în România se aduce brânză din ţările vecine şi „usturoi de la chineji”.

În timpul manifestaţiei, şi-a făcut simţită prezenţa şi un protestatar de meserie, aşa-zisul „stegar dac”, iar zgomotul, frigul şi tensiunea evenimentelor au fost resimţite până şi de jandarmi, un reprezentant al acestoa fiind dus pe braţe de un alt coleg spre o dubiţă.

Modificarea legii, în mâna Guvernului
 
Legea care limitează numărul de câini la maximum trei în zona de munte, doi în zona de deal şi unui la câmpie a fost adoptată de Parlament la sfârşitul lunii februarie şi trimisă spre promulgare preşedintelui Klaus Iohannis. Însă şeful statului, după cinci săptămâni de gândire, a trimis legea la reexaminare în Parlament. La sfârşitul lunii mai, Camera Deputaţilor a adoptat din nou legea, însă fără a modifica articolul ce prevede limitarea numărului de câini care însoţesc turmele. Astfel, preşedintele s-a văzut nevoit să promulge legea în forma primită de la Parlament.
 
Cum poate fi modificată legea? Cea mai rapidă soluţie este adoptarea unui ordonanţe de urgenţă (OUG) de către Guvern. Această variantă a fost susţinută şi de Nini Săpunaru, preşedintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor. „Au luat legătura secretarii de stat cu domnul Achim Irimescu (ministrul Agriculturii - n.r.) şi a spus că e de acord, de principiu, să lucreze până vineri sau luni, pentru a putea emite ordonanţa de urgenţă. De asemenea, am înţeles că e de acord şi a discutat cu doamna ministru (Cristiana Palmer, ministrul Mediului - n.r.) pentru modificarea articolelor care chiar necesită un anumit regim de urgenţă, vorbesc de cel cu păşunatul şi cu câinii“, a spus Săpunaru. Chiar şi preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, i-a cerut premierului să modifice rapid legea. Însă purătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, spune că premierul nu poate semna o ordonanţă de urgenţă. „Acest lucru nu poate avea loc deoarece este vorba de o lege pe care a iniţiat-o Parlamentul.
 
Guvernul nu poate face modificări pe aceste legi care au intrat în vigoare pe această cale“, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului. Însă Dan Suciu n-are dreptate. Guvernul poate modifica prin OUG orice legea promulgată, indiferent că a fost iniţiată de Parlament sau de Guvern. Dacă premierul nu va semna această OUG, mai există şi varianta lentă: modificarea legii printr-o altă iniţiativă legislativă. Însă Parlamentul mai lucrează doar câteva zile până la vacanţa de iarnă, astfel încât este imposibil să schimbe legea înainte de finalul anului. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările