Reportaj de la Roma. Iohannis a făcut încălzirea pentru campania electorală cu românii din Italia. „Vrem un preşedinte luptător, nu jucător“

Cu un an înainte de prezidenţiale, Klaus Iohannis a luat pulsul celei mai mari comunităţi de români din afara graniţelor: Italia. Oficial, 1,2 milioane de români. Rezultatul: şeful statului a fost aclamat, dar şi îndemnat să se implice mai mult. Românii, unii dintre ei plecaţi de 20 de ani din ţară, cu copii crescuţi pe străzile antice din Roma, ar vrea să se întoarcă acasă, dar aşteaptă ca România să facă joncţiunea cu standardele Occidentului

Suntem în centrul Romei, deci al istoriei antice. O doamnă în straie populare, cam pe la 50 de ani, fredonează în surdină versuri patriotice româneşti. În faţa sa, Columna lui Traian e luminată în roşu, galben şi albastru. Diaspora sărbătoreşte Centenarul. Sute de români, poate 1.000, îl aşteaptă cu nerăbdare pe preşedintele Klaus Iohannis. Se aude primul vers al Imnului. Doamna în straie populare se întoarce, ca un dirijor în faţa corului, şi spune: „Hai să cântăm tare, că suntem toţi români!”. Şi românii rostesc tare numele lui Traian, chiar la Roma, chiar lângă Columnă. Doamna se numeşte Ileana Luduşan. De loc, e din Târgu Mureş, dar de 10 ani are rezidenţă italiană. Predă limba română pentru cei mici la Roma. „Vin la orele mele şi italieni, şi peruani, şi copii din Republica Moldova. Le place să cânte în română”, crede Ileana Luduşan. Rostim tradiţionala întrebare: aveţi de gând să vă întoarceţi acasă? „Cât mă mai ţin puterile, stau aici. Mi-a căzut foarte greu să văd cum oamenii sunt loviţi la protestul diasporei. Parcă m-ar fi lovit pe mine, aşa m-am simţit, deşi eu eram acasă”, a povestit Ileana Luduşan pentru „Adevărul”.

Însă nu toţi românii din străinătate au fost la fel de afectaţi de intervenţia jandarmilor. „Eu am fost în Piaţa Victoriei, iar când m-am întors în Italia cei care au făcut mişto de mine au fost chiar românii: <<Ai văzut că n-ai schimbat nimic. Ai fost degeaba!>>. Asta mi-au spus. E dezamăgitor să vezi asemenea reacţii. Dar eu tocmai mă pregătesc să mă întorc în ţară şi să pun umărul la schimbare”, spune Magda, 40 de ani, artistă. Poate aşa se explică şi firea sa optimistă.

Exsită şi un alt tipar: români implicaţi în viaţa politică a Italiei, care urmăresc- cu atenţie şi îngrijoare - ce se întâmplă în România. Spre exemplu, doamna Lucica a ajuns în Italia în 2002 şi a urcat pas cu pas în ierarhia locală, până când a ajuns consilier general într-o localitate de lângă Roma. „Voturile românilor au contat foarte mult”, spune doamna Lucica. Nu vrea să se mai întoarcă în ţară. S-a căsătorit la Roma, a luat şi nume italian, după soţ. Bianchi. Lucica Bianchi.

Nu e un caz unic. „Eu îi înţeleg pe românii care vor să se întoarcă în ţară, dar eu nu o voi face niciodată. Mi-am întemeiat aici o familie, sunt căsătorită cu un italian”, povesteşte o doamnă pentru o televiziune de ştiri din România. E îmbrăcată într-o rochie neagră, cu o dungă albă la mijloc. Pe dungă scrie: „Dolce&Gabanna. L’amore e bellezza”. Calitate.

Dor românesc născut în Italia
Ştiaţi că în diaspora a apărut o nouă generaţie? Cea a românilor care n-au amintiri legate de România. Sunt pui de români născuţi direct în Italia sau în alt colţ al lumii. Părinţii lor au plecat din ţară cu viză pe paşoport, nu doar cu buletinul, pe vremea când România era departe de UE. Spre exemplu, Aurel Stoica studiază afaceri europene, nu vrea să-şi dea cu părerea despre clasa politică de la Bucureşti, dar e sigur că va trăi, la un moment dat, în România. Vorbeşte de dorul de ţară, un dor lăsat moştenire de părinţii lui.

Emanuel are 21 de ani, e programator şi inventator. A creat o cască inteligentă cu dedicaţie pentru vitezomanii pe două roţi. Dacă un motociclist cade şi îşi pierde cunoştinţa, locul impactului e transmis automat prin GPS-ul din cască, iar medicii pot interveni de urgenţă. Scopul lui Emanuel e să salveze vieţi şi să lichideze corupţia din România.

“Români din Italia, sunteţi o forţă!”
Ce au în comun aceşti români atât de diferiţi, după vârstă, după port? Vor ca România să le ofere un standard de viaţă asemănător cu statele din Vest. Zilele acestea, românii  din Italia au avut o legătură directă cu clasa politică de la Bucureşti: s-au întâlnit cu Klaus Iohannis, prezent într-o vizită de stat la Roma. La patru ani distanţă de la alegerile prezidenţiale din 2014, când contribuţia diasporei a fost decisivă, şi cu un an înaintea unor noi alegeri, românii i-au cerut lui Iohannis să fie un preşedinte luptător. „Nu jucător, ci luptător. Iohannis va mai lua un mandat, dar marele pericol e PSD. Asta îi voi transmite şi preşedintelui”, s-a revoltat un domn la 40 de ani, înainte de întâlnirea cu şeful statului.

Iohannis a vorbit cu fiecare în parte, dar a avut şi un mesaj general. "Români din Italia, sunteţi o forţă, nu doar prin numărul mare, ci şi prin faptul că aveţi un cuvânt de spus în comunităţile dumneavoastră. De aceea, vă îndemn să fiţi solidari şi uniţi!  Fiecare român din Italia este un reprezentant, un ambasador al ţării sale şi toţi laolaltă faceţi cinste atât României, cât şi Italiei. Întorcându-vă acasă, vă rog să transmiteţi prietenilor şi celor dragi care nu au putut veni la întâlnirea de astăzi că Preşedintele României ştie care sunt nevoile şi speranţele românilor din străinătate, le este mereu alături şi se implică în rezolvarea problemelor lor", le-a transmis  Iohannis românilor din Italia.

„Domnule preşedinte, diaspora e aici”, au răspuns românii, înainte ca Iohannis să părăsească Roma şi să plece spre Sud, la Napoli. Iohannis a venit, a văzut, a vorbit şi a câştigat sprijin electoral pentru bătălia de anul viitor.