Remus Borza: Administraţia locală din România este cea mai mare gaură neagră a bugetului de stat

Remus Borza Foto ADEVARUL

„În timp ce banii se duc pe borduri, panseluţe, ajutoare sociale si salarii pentru armata de peste 550 mii functionari publici, satele, comunele si orasele României au rămas într-un stadiu incipient al dezvoltării si modernizarii“, susţine deputatul independent Remus Borza.

Redăm integral comentariul lui Remus Borza despre adoptarea noului Cod administrativ: 

„Am semnat, alături de opoziţie, sesizarea Curţii Constituţionale privind Codul administrativ. Sunt nemulţumit de concesiile făcute UDMR şi funcţionarilor publici. Faptul că am structurat şi centralizat legislaţia primară pentru administraţia publică centrală şi locală e un lucru bun. Avem un compendiu cu 651 de articole privind funcţionarea guvernului, prefecturilor, consiliilor judeţene, unităţilor administrativ teritoriale şi dispoziţii ce reglementează regimul proprietăţii publice şi private a statului. Reunirea întregii legislaţii privind administraţia într-un Cod e utilă doar atunci când se urmăreşte eficientizarea, debirocratizarea şi reformarea administraţiei publice.

Administraţia locală din România este cea mai mare gaură neagră a bugetului de stat. În 2017, primăriile şi consiliile judeţene au avut venituri de 135 miliarde lei, echivalentul a 34 miliarde euro. Din momentul integrării în Uniunea Europeană, am alocat peste 250 miliarde euro administraţiei publice !Pe ce am cheltuit atata banet cata vreme doua treimi din satele României nu au gaze, canalizare, apă curentă sau asfalt?Utilitati sociale elementare într-o ţară civilizată, într-o ţară europeană din secolul XXI. În timp ce banii se duc pe borduri, panseluţe,ajutoare sociale si salarii pentru armata de peste 550 mii functionari publici,satele,comunele si orasele României au rămas într-un stadiu incipient al dezvoltării si modernizarii.

Spun de mult timp că a venit momentul să ne asumăm o reformă radicală a administraţiei pe modelul polonez. În anul 1998, polonezii au înjumătăţit numărul de unităţi administrativ teritoriale. Polonia e o ţară cu 38 milioane locuitori, România cu 20 milioane. Polonia are 312.679 km², România 238.397 km². În 1998, polonezii şi-au reformat administraţia. Din 4300 de uat-uri au mai ramas cu 2700.Nu mai putem accepta să avem 335 de comune cu 1.000 de locuitori şi zeci de oraşe cu mai puţin de 5.000 de locuitori. Aceste unităţi administrative nu sunt eligibile pentru a atrage fonduri europene şi nu reuşesc să-şi acopere nici măcar cheltuielile de funcţionare. Mai puţin de o treime din cele 3181 de unităţi administrativ teritoriale se autofinanţează din impozite şi taxe. Marea majoritatea a primăriilor stau cu mâna întinsă la bugetul de stat.

Risc de maghiarizare a romanilor din Ardeal

Printre prevederile Codului administrativ se numără şi ocolirea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în prefecturi, primării, consilii judeţene şi locale. Asistam printr-o concesie pe care a făcut-o coaliţia de guvernare PSD-ALDE în favoarea UDMR, la o maghiarizare fortata,la o marginalizare socială, la o epurare etnică a românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. Din 2004 avem o prevedere în legislaţie, privind obligaţia primăriilor şi a tuturor instituţiilor deconcentrate la nivel de unităţi administativ teritoriale, de a asigura limba minorităţilor în administraţie în acele localităţi unde o minoritate are peste 20%. De zece ani, UDMR tot încearcă să scadă pragul. Prin două aliniate ale Art. 94 din Codul administrativ, practic, se eludeaza acest prag.De o manieră discreţionară, fie primarul, prefectul, preşedintele Consiliului Judeţean sau şeful unei instituţii deconcentrate va putea să dea o decizie prin care să asigure comunicarea în limba minorităţilor naţionale si în acele localităţi unde minorităţile au o pondere mai mică de 20% din populatie.

Functionarul public-intangibil si atotputernic

O altă concesie făcută de PSD îi vizează pe funcţionarii publici, prin menţinerea aceloraşi condiţii de evaluare a competenţei profesionale. Evaluarea se va face şi sub imperiul noului Cod administrativ anual. Coroborând Codul Administrativ cu dispoziţiile din Codul muncii, contractul de muncă va putea fi desfăcut doar după obţinerea, timp de doi ani consecutiv, a calificativului necorespunzător. Cu alte cuvinte, eşti obligat să ţii un prost pe ştatul de plată cel puţin doi ani. Realitatea ne demonstrează că sunt mulţi proşti şi hoţi în administraţia publică de zeci de ani, chiar pe funcţii de conducere. Miniştrii, prefecţii, primarii, directorii de deconcentrate vin şi pleacă. Doar funcţionarii rămân pe loc.

Stabilitatea funcţionarului este mai păguboasă şi mai puternică decât inamovibilitatea judecătorilor sau imunitatea parlamentarului. Funcţionarul public este cel mai mare duşman al unei Românii moderne, europene, civilizate şi prospere. Stabilitatea acestuia în funcţie îl face intangibil şi atotputernic. România este paralizată de dictatura funcţionărimii. O veritabilă Cosa Nostra-coruptă, supradimensionată, birocratizată, slab pregătită, retrogradă,care opune rezistenţă la reformă şi modernizare. Funcţionarul este mai presus de lege, de cetăţean şi stat, motiv pentru care îşi permite să fie arogant şi dispreţuitor în relaţia cu cetăţeanul.

În ultimii zece ani, efectivele funcţionarilor din administraţia publică centrală şi locală s-au majorat cu peste 30%, în condiţiile în care populaţia ţării a scăzut cu câteva milioane de locuitori. Despre salarii nu mai vorbesc. Au crescut cu peste 300%, fără a exista un sistem obiectiv de evaluare a performanţei profesionale şi de satisfacere a interesului cetăţeanului.Avem nevoie de o administratie reformata,supla,profesionalizata si eficienta care sa raspunda nevoilor comunitatii si cetatenilor.Din pacate Codul Administrativ nu raspunde acestui imperativ social“, a scris Remus Borza pe blog.