Reforma Justiţiei sau jocul de glezne al lui Cătălin Predoiu

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu

Problemele grave din Justiţie sunt din nou ţinute la sertar. Cu o Curte Constituţională şi un Consiliu Superior al Magistraturii puternic politizate, rămânem sine die în poziţie de drepţi.

Reforma Justiţiei bate pasul pe loc de trei decenii. O calibrare timidă a sistemului juridic a fost operată în primul mandat al lui Traian Băsescu şi în prima jumătate a celui de-al doilea, însă nici atunci nu a scăpat decât în mică măsură de politizare. Foştii securişti au stat oarecum deoparte, în virtutea capitalizării avantajelor de care fostul preşedinte nu s-a atins. Ne aducem aminte de surpriza pe care a oferit-o Băsescu păstrându-l în funcţia de director al SRI pe Radu Timofte, omul PSD, în prima parte a mandatului fostului şef de la Cotroceni. Vorbesc de surpriza majorităţii, pentru că au fost de bună seamă şi dintre cei care au ştiut bine ce carte joacă preşedintele.

Fostul preşedinte Traian Băsescu, în mandatele căruia s-au făcut paşi spre reformarea Justiţiei

Reforma Justiţiei în timpul fostului preşedinte Băsescu s-a redus de fapt la numirea unor magistraţi curajoşi în fruntea Parchetului General, a DNA şi a ÎCCJ. Laura Codruţa Kovesi, Daniel Morar sau Livia Stanciu au trimis la închisoare corupţi notorii de pe scena politică şi din lumea afacerilor murdare. Au rămas însă infractorii apăraţi de imunitatea parlamentară. Este un punct esenţial unde o reformă radicală a Justiţiei ar fi putut să dea la o parte acest paravan, care este şi azi avocatul corupţilor din Parlament.

Revenind la încercarea de reformă a Justiţiei sub supravegherea fostului preşedinte Băsescu, aceasta s-a întors la 180 de grade după ce noii pioni ai serviciilor de informaţii, în special ai SRI, pe care fostul preşedinte i-a crescut cu migală la sân, au pus mâna pe pârghiile puterii oculte. Aşa cum se întâmplă adesea, slugile şi-au devorat stăpânul. Deşi nu a recunoscut că a fost învins de sistem, aşa cum declarase Emil Constantinescu la finalul mandatului, Traian Băsescu a avut aceeaşi soartă.

Un ministru pentru neliniştea noastră

Ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu nu este străin de jocurile politice, aşa cum îl înfăţişează o parte a presei. Nu e independent politic, aşa cum nu a fost nici în mandatele anterioare. Este greu de văzut la faţă, ministerul pe care îl conduce nu „dă din ogradă“ iar comunicatele din joi în paşte sunt anoste şi demagogice. De la începutul mandatului glisează de la stânga la dreapta, de la PSD la PNL, încearcă să împace şi capra şi varza. Şi iată că reuşeşte.

Proiectele de modificare a legilor Justiţiei, despre care ministrul Predoiu a declarat în mai multe rânduri că au fost supuse de mai mult timp dezbaterii publice, ţin capul de afiş al mass-media. Ce înţelege ministrul Predoiu prin dezbatere publică e greu de spus, atâta vreme cât propunerile şi amendamentele  DIICOT, DNA, ÎCCJ nu au fost făcute publice, până la virgulă, aşa cum ar fi fost normal. Ce au propus instituţiile respective pentru reforma Justiţiei şi ce a fost asumat de guvern nu se ştie. Presa a prezentat de multe ori doar informaţii „pe surse“, mai mult sau mai puţin credibile, iar şefii de la Ministerul Justiţiei au livrat opiniei publice doar un recensământ numeric al amendamentelor agreate nu atât de ministru, ci de coaliţia PNL-PSD-UDMR. Altfel spus, de juriştii partidelor, care trebuiau să găsească portiţele de scăpare pentru corupţii politici şi clientela acestora, marii rechini din apele tulburi ale afacerilor.

O reformă a Justiţiei „pe vechile dureri“

În urmă cu câteva zile, înaintea participării lui Cătălin Predoiu la o şedinţă a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Asociaţia Forumului Judecătorilor, Iniţiativa pentru Justiţie şi Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor au adresat o scrisoare deschisă preşedintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, vicepreşedintei Comisiei Věra Jourová şi comisarului european pentru Justiţie Didier Reynders, în care se arată că proiectele de modificare a legilor Justiţiei „menţin aceleaşi dispoziţii retrograde şi blochează orice fel de reformă”, fără a respecta organizarea şi funcţionarea Justiţiei în acord cu „principiile din instrumentele internaţionale ratificate de România, precum şi cu luarea în considerare a tuturor recomandărilor formulate în cadrul mecanismelor europene şi ale deciziilor CCR“. În aceeaşi scrisoare se arată că „partenerii europeni sunt înşelaţi fără nicio reţinere de către ministrul Justiţiei, într-un joc insidios şi nesfârşit“.

În aceeaşi zi în care ministrul Cătălin Predoiu a participat la şedinţa CSM pentru a-şi susţine proiectele de modificare a legilor Justiţiei, plenul instituţiei care ar trebui să fie garantul independenţei Justiţiei, dar care a dovedit de-a lungul timpului că este mai mult sau mai puţin în jurisdicţia politicului, a dat aviz pozitiv proiectelor care vor fi votate, probabil la virgulă, de coaliţia PNL-PSD-UDMR în sesiunea din toamnă. Avizul pozitiv al CSM a întrunit 13 voturi pentru şi 6 împotrivă. Printre magistraţii care au votat împotrivă a fost şi judecătoarea Gabriela Baltag, care a afirmat în timpul şedinţei că nu a citit niciodată „legi mai retrograde“. Judecătoarea a mai adăugat că nu vede nici un progres în noile legi ale Justiţiei, ci „dimpotrivă, concentrarea puterii în mâna unui număr restrâns de persoane“.

Problemele grave din Justiţie sunt din nou ţinute la sertar. Cu o Curte Constituţională şi un Consiliu Superior al Magistraturii puternic politizate, rămânem sine die în poziţie de drepţi.

George Arun - Deutsche Welle