Referendumul din 2009, acceptat şi nu tocmai

0
Publicat:
Ultima actualizare:
România va avea maximum 300 de deputaţi FOTO Adevărul
România va avea maximum 300 de deputaţi FOTO Adevărul

Prin noua Constituţie, numărul deputaţilor nu poate depăşi 300, iar cel al senatorilor nu este precizat. În 2009, românii au votat la referendum că numărul total al aleşilor nu poate depăşi 300.

Comisia pentru revizuirea Constituţiei a aprobat joi amendamentul formulat de grupurile parlamentare ale PSD potrivit căruia numărul deputaţilor nu va putea depăşi 300. La acest număr se adaugă reprezentanţii minorităţilor naţionale. Senatorii vor reprezenta regiunile administrativ-teritoriale, iar numărul lor nu va fi precizat în Constituţie.

În favoarea acestui amendament s-au exprimat parlamentarii PSD, PNL, în timp ce parlamentarii PDL şi PPDD s-au abţinut, fiind întrunite 15 voturi „pentru“, unul „împotrivă“ şi două abţineri. Potrivit Constituţiei în vigoare, numărul parlamentarilor se stabileşte prin lege.

Decizia de joi a Comisiei Constituţionale reprezintă o acceptare parţială a rezultatului referendumului din 2009, când românii au optat pentru un Parlament care să aibă, în total, maximum 300 de parlamentari.

 De altfel, în cursul dezbaterilor a fost respins un amendament al PDL potrivit căruia numărul total al parlamentarilor nu poate depăşi 300. „Numărul parlamentarilor se stabileşte prin legea electorală, în raport cu populaţia ţării şi nu poate depăşi 300 de persoane“, a fost propunerea PDL, care a întrunit două voturi „pentru“, din partea PDL şi PPDD, în timp ce PSD şi PNL s-au împotrivit. Reprezentanţii PSD şi PNL şi-au justificat atitudinea prin faptul că referendumul din 2009 a avut caracter consultativ.

Prin decizia de ieri, Parlamentul poate ajunge la peste 400 de membri: 318 de deputaţi, (300 aleşi din partea partidelor şi 18 de la minorităţi) în timp ce în USL se vehiculează, neoficial, cifra de 80 de senatori, reprezentanţi ai regiunilor.

Pe de altă parte, decizia de ieri a Comisiei va duce la reducerea numărului de parlamentari, comparativ cu actualul Legislativ care are 588 de membri – 412 deputaţi şi 176 de senatori.

Parlamentul rămâne bicameral

Deputaţii şi senatorii din Comisia privind revizuirea Constituţiei au respins joi amendamentul formulat de grupurile parlamentare ale PDL potrivit căruia „Parlamentul este alcătuit dintr-o singură Cameră“. Acest amendament, care a primit un singur vot favorabil, 15 voturi împotrivă şi două abţineri, a stârnit discuţii în comisie legate de traseul pe care proiectele de lege ar trebui să îl urmeze în situaţia în care Parlamentul României ar avea o structură unicamerală.

În cursul dezbaterilor, reprezentanţii PDL au invocat referendumul din 2009 în care cetăţenii au votat în favoarea unui Parlament unicameral, cu 300 de parlamentari.

Argumentele au fost respinse de parlamentarii PSD şi PNL care au insistat pe ideea că referendumul din 2009 a avut caracter consultativ.

Împotriva amendamentului s-a pronunţat inclusiv preşedintele Comisiei, Crin Antonescu: „Argumentele de natură politică juridică pentru bicameralism cine le uită le poate găsi în lucrarea lui Emil Boc care trateaza bine şi corect argumentele pentru bicameralism. Nu dau ironic această citare, bicameralismul a fost vreme de 20 de ani, imediat după ’89, un punct consensual al clasei politice româneşti şi este regretabil că dintr-o nececesitate electorală a fost îndreptat împotriva Parlamentului şi s-a ieşit din acest consens“.

Comisia de revizuire a Constituţiei a adoptat un amendament iniţiat de PNL prin care se propune ca pe parcursul legislaturii să nu se poată constitui grupuri parlamentare noi, acestea înfiinţându-se doar la începutul legislaturii de către partide sau formaţiuni politice participante la alegeri.

Traseismul rămâne posibil

Comisia de revizuire a Constituţiei nu a admis niciunul dintre amendamentele formulate pentru combaterea traseismului politic în cazul parlamentarilor, reprezentanţii PSD optând să se abţină sau să nu-şi susţină amendamentele pe această temă. Membrii comisiei parlamentare au respins în primă instanţă un amendament al PNL care ar fi instituit acelaşi regim aplicabil primarilor în prezent. Astfel, era introdusă situaţia încetării mandatului de parlamentar „la data demisiei din partidul politic sau formaţiunea politică din partea căreia a fost ales sau la data înscrierii acestuia într-un alt partid politic sau o altă formaţiune politică“.

Amendamentul PNL a întrunit nouă voturi „pentru“, două „împotrivă“ şi cinci abţineri, în cazul celor din urmă numărându-se parlamentarii PSD.

De asemenea, au fost respinse celelalte amendamente formulate pentru instituirea unui mecanism pentru combaterea traseismului.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite