Avem deja războiul, generalii fiind Preşedintele Klaus Iohannis, de partea cetăţenilor ţării, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, de partea votanţilor lor. Pregăteam pentru ultima secvenţă (V) întrebările fundamentale care ar putea fi puse în Referendumul din 26 mai, 2019. Dintre aceste întrebări posibile, menţionez aici doar una: „Sunteţi de acord ca Legile justiţiei din România să fie modificate în consens cu Legile din Uniunea europeană, din care noi facem parte ?” Oricât de corectă ar fi ea, întrebarea este prea generală. Majoritatea cetăţenilor ar răspunde cu DA,  ceea ce nu va împiedica actuala putere politică să-şi facă, mai departe, mendrele juridice, mişcându-se abil printre meandrele de tot felul, ale vieţii şi ale istoriei.

Surpriza (Bum, bum-ul!) a venit chiar din partea lui Klaus Iohannis. În ultima Scisoare către Parlament, dânsul solicita extensia domeniului tematic al întrebării, dincolo de cadrul ei juridic. Apoi, ne-a anunţat doar temele celor două întrebări posibile, nu şi întrebările efective. Prima temă vizează interdicţia de a folosi Amnistia şi Graţierea în cazul celor acuzaţi de corupţie. Această primă temă vizează Parlamentul, care poate elabora o Lege în acest sens. Dacă nu apare o astfel de Lege (care să protejeze fărădelegile), atunci  Liviu Dragnea şi „ai lui” sunt pe nicăieri, adică la închisoare. A doua temă se referă la faimoasele „Ordonanţe de Urgenţă ale Guvernului” (OUG). Acum înţelegem de ce Klaus Iohannis a solicitat extensia domeniului tematic, dincolo de cadrul ei juridic. Păi, Guvernul face parte din Puterea Executivă, din care face parte şi Preşedintele. Or, aici apare încurcătura de maţe, întrucât Guvernul dă OUG-uri cu caracter juridic, Legiferarea fiind atributul fundamental al Puterii Legislative. În limbajul lui Bulă, aici am putea spune la fel de bine ori că Guvernul fură din atribuţiile Parlamentului, ori că Parlamentul transferă o sarcină prea grea de pe umerii săi, pe umerii Guvernului, în special ai Ministrului Justiţiei, Tudorel Toader.

Într-o intervenţie în cazul acestei dezbateri, Tudorel Toader apelează la Constituţie, pe care probabil că o ţine în buzunarul drept, nu în cel stâng (de lângă inimă) cum face Traian Băsescu. Dânsul ne reaminteşte că dreptul la OUG este înscris în sacra noastră Constituţie, încât ele (dânsele, ar zice moldoveanul) nu pot fi interzise de nimeni. Numai că tema şi întrebarea lui Klaus Iohannis, nu se referă la OUG-uri în general, ci doar la cele care au caracter juridic, acestea căzând în seama Parlamentului. În ultimă instanţă (verbală, nu juridică) acest fapt este recunoscut şi de Liviu Dragnea. Sătul de oscilaţiile lui Tudorel Toader între Scylla şi Caribda, Liviu Dragnea se întoarce la Parlament, evocând poeticul „În genunchi mă-ntorc la tine” („De-o fi rău, sau de-o fi bine”, am putea completa noi). Dar Tudorel Toader vrea să rămână mai departe „pe val”. Într-o postare recentă, dânsul afirmă negru pe alb că acolo unde nu există o URGENŢĂ, nu poate fi dată nicio ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ. Ne anunţă că postarea va fi ştearsă peste o oră, ceea ce şi face, dar puţin mai târziu, înlocuind-o cu o „precizare” absolut obscură, pe care o şterge la rândul ei. După oricare intervenţie clarificatoare a Ministrului Justiţiei, poţi spune liniştit : „E clar că nu-i clar”. Toate dezbaterile din Politică şi Justiţie gravitează - mai departe sau mai aproape - în jurul CORUPŢIEI. Dacă i-am solicita lui Tudorel Toader să „limpezească” acest concept (şi realitate catastrofală), cred că ar trebui să aşteptăm până la „A doua venire a Domnului” (nu se ştie care Domn), această aşteptare fiind consonantă cu piesa de teatru „Aşteptându-l pe Godot”.

PS. Am publicat o parte din textele postate aici într-o carte cu titlul „Între Adevărul adeverit şi Infernul opiniilor”. Dezbaterile provocate de acest Referendum stau deja sub semnul Infernului. O problemă centrală pare să fie legată de un paradox privind chiar Întrebarea. Dacă răspunsul la Întrebare este înscris în Constituţie, nu mai este nevoie de Întrebare, pentru că avem Constituţia, cu litera şi cu spiritul ei. Invers, dacă Răspunsul la Întrebare nu este înscris în Constituţie, el nu este valabil şi trebuie un alt Referendum prin care acel Răspuns să fie înscris în Constituţie. În starea actuală şi cu Ministrul Justiţiei pe care îl avem deocamdată - şi care este moldovean - ne putem aminti de versurile lui George Topârceanu - moldovean şi el -, versuri care sună simplu şi semnificativ: „Un ţânţar nervos şi foarte slab de constituţie / În zadar vrea să ia parte / Şi el la discuţie”.