Şi chiar dacă nu tuturor ne-a fost chiar foarte confortabil că, mai cu seamă după alegerile parlamentare din decembrie, România a devenit din cale afară de colorată-n roşu, nici un om cu scaun la cap care ştie care sunt şi că trebuie respectate regulile democraţiei nu a contestat dreptul PSD de a guverna. Singura condiţie fiind aceea ca victorioşii să nu forţeze, printr-un exces de putere, limitele legii, ale Statului de drept şi ale elementarului bun simţ politic.

Nerespectarea acestor condiţii minimale a determinat un consistent segment al populaţiei să protesteze după ce guvernul a emis, la adăpostul nopţii, celebra Ordonanţă 13/2017. A cărei poveste se amplifică, pe măsură ce cercetările întreprinse de DNA, dezavuate în gura mare de antieuropeanul Tăriceanu dezvăluie lucruri murdare.

Cert e că Ordonanţa 13 a fost semnul că guvernul Grindeanu va utiliza discreţionar şi în folosul propriei clientele puterea de a legifera. Orice alte explicaţii furnizate de activiştii, de guriştii, de maşinăriile de propagandă, de televiziunile aservite coaliţiei PSD-ALDE referitoare la cauzele masivei ieşiri în stradă a românilor nu sunt decât minciuni. Neadevăruri care se răzbună ori eşuează în grotesc. Aşa cum s-a întâmplat la sfârşitul săptămânii trecute, când organizaţia PSD Dâmboviţa a orchestrat un caraghios, un de râsul lumii miting al cărui rost ar fi fost, chipurile, acela de a marca susţinerea populaţiei pentru guvernul Grindeanu. A fost un miting a cărui efigie şi esenţă rămâne rictusul bolşevic, cum ar spune C. T. Popescu, al tovarăşei Rovana Plumb, proaspăt ministru în guvernul condus de Sorin Grindeanu. Un rictus şi o atitudine amintind de cele ale predecesoarei întru convingeri şi acţiune, Ana Pauker.

Îmi amintesc cum nu se poate mai bine că în decembrie 2016 mai toţi comentatorii au evidenţiat, nu fără satisfacţie, ceea ce au numit excepţia românească. Faptul că în Parlament nu au dobândit locuri partide cu ideologie ultranaţionalistă, de tipul PRU al evaporaţilor Sebastian Ghiţă- Bogdan Diaconu, sau al mai vechiului şi demult epuizatului PRM. Ceea ce nu înseamnă că nu au fost şi analişti politici caree au relevat că în ambele campanii, PSD a făcut apel şi la argumente cu caracter naţionalist.

Îngrijorător rămâne faptul că acest gen de argumente sunt conservate şi amplificate în discursul public post-alegeri al celor ce conduc cel mai mare partid din România şi al servanţilor lor ideologici. Care acum se exersează nu doar pe ecranele unor televiziuni deja binecunoscute ca fiind confiscate de PSD şi de aliaţii lui politici (România tv şi Antena 3), ci şi în fiefuri de dată ceva mai recentă, aşa cum sunt b1tv şi TVR 1. Suspinele, gemetele, semnalele de alarmă referitoare la viitorul ţărişoarei căreia o lume întreagă i-ar vrea răul sunt conjugate cu atacurile făţişe la adresa multinaţionalelor care jupuiesc poporul şi bogăţiile gliei străbune ori la naţionalitatea şi confesiunea preşedintelui Iohannis.

Aproape că nu mai este seară în care să nu auzi şi să nu vezi pe ecranele sus-menţionatelor televiziuni ale ruşinii câte un propagandist de tipul Chirieac, Hanibal Dumitraşcu, Bolcaş, Hadăr, Dogaru, Theodorescu plus inenarabilul Marius Pieleanu, acesta din urmă în ultima vreme şi cu hogeac la incalificabila emisiunea România 9 de pe TVR 1 a semidoctului Ionuţ Cristache trăgând semnale de alarmă. Îi vezi pe toţi aceştia şi nu doar pe ei făcându-şi cruci, bătând mătănii şi profeţind destrămarea României înainte de 1 decembrie 2018. De vină pentru aceasta fiind cei ce nu lasă guvernarea PSD să guverneze.

Iar când acestui discurs naţionalist iresponsabil i se mai asociază şi descalificantele pronunciamente lansate periodic în spaţiul public de un grup din cale afară de vocal şi lamentabil format din unii membri ai Academiei lucrurile sunt de natură să îngrijoreze.