UPDATE Recepţie la Cotroceni. Traian Băsescu, către Zegrean: „Ai spus la TV că te mai sunam. Foarte bine, ai avut curaj“

UPDATE Recepţie la Cotroceni. Traian Băsescu, către Zegrean: „Ai spus la TV că te mai sunam. Foarte bine, ai avut curaj“

Traian Băsescu

A doua recepţie de Ziua Europei dată de preşedintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni are loc luni, la eveniment fiind invitate numeroase personalităţi publice. Un veteran de război a leşinat, personalul de pe o ambulanţă SMURD acordându-i primul ajutor, aceştia fiind coordonaţi de Raed Arafat, secretar de Stat în MAI.

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE Băsescu, către Augustin Zegrean: „Presidente, ai spus la TV că te mai sunam. Foarte bine, ai avut curaj. Aşa e, te mai sunam să te întreb de termenele dosarelor“.

UPDATE Un veteran în vârstă de 88 a leşinat, dar a fost repede stabilizat şi a fost transportat la Spitalul Universitar.
 
UPDATE Klaus Iohannis„Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă.... Europa nu se va construi dintr-o dată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete care vor genera în primul rând o solidaritate de fapt.” Toate marile acte politice încep cu o declaraţie, care exprimă o viziune şi creează o nouă realitate. Cu aceste cuvinte, rostite de Robert Schuman, şi-a început existenţa proiectul european. 

De la Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului, fondată în 1951, trecând prin etapa Comunităţii Economice Europene începând cu 1958 şi prin mai multe valuri de extindere, Uniunea Europeană, aşa cum o cunoaştem astăzi, este rezultatul unei viziuni care a ţinut permanent pasul cu realităţile, al unei voinţe politice mereu confirmate şi al unei solidarităţi mereu întărite. 


Circumstanţele istorice sunt diferite, provocările sunt altele, dar raţiunea de a fi a Uniunii Europene a rămas neschimbată. Nevoia de pace şi prosperitate, idealurile ce i-au inspirat pe fondatorii Uniunii, este astăzi la fel de prezentă. 

Pentru cetăţenii de azi ai Europei, mai ales pentru cei mai tineri, a trăi în pace şi prosperitate într-o Europă unită este un lucru firesc, aproape de la sine înţeles. Dar aceste realizări nu s-au născut brusc sau fără efort, iar a crede că ele pot fi păstrate fără acţiune comună şi continuă ar fi o mare eroare.
La 66 de ani de la declaraţia lui Robert Schuman, care a stat la baza creării Uniunii Europene de astăzi, se cuvine să ne aplecăm din nou asupra acestor cuvinte şi să le redescoperim semnificaţia.
Atunci când vorbim despre pericolele sau provocările la care este supusă astăzi Uniunea, prima tentaţie este să ne gândim mai degrabă la fenomene exterioare, care au la rândul lor consecinţe interne. Pe bună dreptate, vorbim aici despre riscuri de securitate la Sudul şi Estul Europei, despre situaţia din Ucraina, despre milioanele de oameni din zone de conflict care încearcă să-şi găsească refugiul pe continentul nostru şi despre exploatarea acestui fenomen de către forţele eurosceptice, despre terorism şi despre pericolul rasismului, extremismului sau antisemitismului.
Dincolo de aceste fenomene vizibile, personal cred că printre marile ameninţări la adresa proiectului european se numără neîncrederea, resemnarea, scepticismul şi lipsa de solidaritate. Atunci când dăm la o parte aceste pericole care sunt în interior vom putea să le gestionăm mai bine şi pe cele care vin din exterior. 

Ultimul an a fost unul dificil pentru Uniunea Europeană. Criza refugiaţilor este astăzi un test, pe care Uniunea nu are voie să îl rateze şi care afectează întreaga construcţie. Pledăm în continuare pentru o soluţie comună, care să ţină cont însă şi de realităţile fiecărui stat membru. România îşi pune la dispoziţie expertiza şi resursele pentru soluţionarea acestei crize.
Pe de altă parte, vă mărturisesc că privesc cu îngrijorare referendumul din Marea Britanie şi impactul lui asupra Uniunii Europene. Sper într-un rezultat care să confirme încrederea în proiectul european şi din care atât Uniunea, cât şi Marea Britanie să iasă mai puternice împreună. Locul Marii Britanii este în Uniunea Europeană - aceasta rămâne opţiunea noastră fermă.

Astăzi, în faţa acestor pericole şi provocări, Europa noastră are nevoie de un efort creator reînnoit, de o reconectare la rezultatele şi oportunităţile pe care construcţia comună le oferă. Faptul că astăzi trăim într-o lume liberă, a unităţii în diversitate, a şanselor egale şi a valorilor democratice nu se poate disocia de existenţa Uniunii Europene. Însuşi dezideratul de a fi stat membru al Uniunii Europene a condus România şi societatea românească spre progres, mai repede şi mai durabil decât ar fi reuşit poate generaţii întregi singure. Şi, mai ales, a deschis noi posibilităţi şi orizonturi şi a conectat România definitiv la un set de valori. În plus, avantajele apartenenţei României la Uniunea Europeană se resimt pozitiv în viaţa fiecăruia dintre noi, fie că ne referim la libera circulaţie a persoanelor, fie la oportunităţile economice sau de educaţie.Tocmai de aceea Uniunea Europeană este atât de valoroasă pentru noi. Astfel înţelegem să fim promotori deschişi ai proiectului european. 

Doamnelor şi domnilor,

La întâlnirea pe care am avut-o la începutul anului cu reprezentanţii corpului diplomatic acreditaţi în România am vorbit despre aşteptările noastre legate de Uniunea Europeană. Am afirmat că este nevoie de mai multă viziune şi coerenţă şi mai puţină birocraţie, iar proiectul european nu este un slogan, ci un set de valori, principii şi aspiraţii. 
Pe unii i-au surprins afirmaţiile mele. Le reiau azi şi vă rog să vedeţi în spatele lor nu o nemulţumire, ci dorinţa de a face Uniunea Europeană mai puternică, ataşamentul pentru acest proiect şi convingerea că nu există altă opţiune. 


Ce poate oferi România în acest context este încredere şi parteneriat. Ca parte a Uniunii, România acţionează pentru ca aceasta să furnizeze în continuare mai multă stabilitate, democraţie şi prosperitate în interiorul şi în jurul său. Ne dorim o Uniune mai puternică şi mai unită, capabilă să ofere soluţii credibile, proiecte şi politici cu viziune pe termen lung. România îşi va exprima poziţia cu privire la funcţionarea instituţiilor europene, pornind de la necesitatea ca Uniunea Europeană să-şi redobândească viabilitatea. Avem câteva priorităţi care se prezintă în mod diferit în lumina unor noi circumstanţe, dar pe care le urmărim pe deplin. Obiectivul nostru este continuarea procesului de integrare europeană, prin aderarea României la Spaţiul Schengen şi, de asemenea, la Zona Euro. Locul nostru este în Spaţiul Schengen, ca stat membru cu drepturi depline. Aderarea României va consolida securitatea acestuia şi va transmite, într-un moment de răscruce, un mesaj politic puternic de sprijin pentru menţinerea principiului liberei circulaţii a persoanelor.

 
Avem nevoie de o vecinătate a Uniunii cât mai stabilă şi prosperă şi sprijinim parcursul european şi procesele de reformă în ţările partenere. Un loc special în acest cadru îl ocupă relaţia cu Republica Moldova şi susţinerea fermă pe care o acordăm drumului european al acesteia.
De asemenea, România va continua să promoveze proiecte de cooperare regională, precum cele din regiunea Dunării sau din zona Mării Negre. 
Peste trei ani România va deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Trebuie să continuăm să dezvoltăm profilul de stat membru al Uniunii, să ne pregătim şi promovăm poziţiile în procesul decizional european, să comunicăm mai bine în interiorul Uniunii, dar şi în afara ei. 

Doamnelor şi domnilor,

Alegerile locale ce se apropie sunt cel mai bun moment pentru ca România să arate că a învăţat lecţiile apartenenţei la Uniunea Europeană, la valorile şi spiritul ei, care nu pot  fi separate de ataşamentul pentru democraţie, stat de drept şi domnia legii. 
Îi invit pe toţi cetăţenii să spună „da” corectitudinii, profesionalismului şi respectului în politică, să participe, să-şi ridice aşteptările şi să nu accepte că „merge şi aşa” atunci când vine vorba de o anumită conduită politică şi de respectarea legii de către cei care doresc votul românilor.
Până la urmă, apartenenţa la Uniunea Europeană nu înseamnă şi nu trebuie să devină nici o chestiune abstractă, nici o formulă care sună bine, ci întruchiparea unor valori, a acelor valori care au dus societăţile occidentale către securitate şi dezvoltare.
Iar dacă unele partide sau unii candidaţi înţeleg mai greu că societatea României europene este alta decât cea a tranziţiei sau a comunismului, este datoria alegătorilor, a cetăţenilor să le atragă atenţia prin vot. 

Corupţia şi prosperitatea nu au loc împreună. Iar prosperitate fără sănătate nu există. Suntem într-un moment de criză majoră pentru sistemul sanitar, cu implicaţii serioase asupra vieţii românilor. 
Problemele profunde ale acestui sistem nu se vor rezolva doar printr-o demisie sau prin măsuri punctuale, ci reclamă soluţii durabile, cu efecte concrete şi un plan pe termen lung. 
Avem obligaţia să identificăm, rapid, mijloace pentru a proteja oamenii care se tratează în spitalele din ţară. Sunt în permanentă comunicare cu prim-ministrul pe acest subiect. 
Ne aflăm într-un moment de cotitură. În sistemul sanitar lucrurile nu mai pot continua ca până acum. Nu există decât o singură direcţie de urmat pentru toate instituţiile responsabile: curăţirea sistemului sanitar. Trebuie să punem punct corupţiei, risipei banilor publici şi nepăsării. 

Doamnelor şi domnilor,

România va trebui să arate în practică zi de zi că este un stat european, inclusiv în modul în care funcţionează sistemele sale publice şi în care instituţiile se raportează la cetăţeni şi îi servesc.
Uniunea Europeană a însemnat şi înseamnă dialog, cooperare şi solidaritate în beneficiul comun al statelor membre şi, mai presus de orice, al cetăţenilor acestora.
Cu prilejul Zilei Europei, doresc să transmit încă o dată mesajul meu de solidaritate, de încredere şi de susţinere a proiectului european. Şi o particularitate de astăzi, probabil majoritatea aţi văzut Salvarea când aţi intrat, a fost un veteran de-al nostru care nu s-a simţit bine, a fost dus la spital şi, din informaţiile mele, este în regulă. 
La mulţi ani, Europa! La mulţi ani, România!”

 
UPDATE Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, premierul dacian Cioloş, dar şi Patriarhul Daniel au ajuns la Palatul Cotroceni.

 
UPDATE La recepţie au venit toţi foştii preşedinţi ai României postdecembriste: Ion Iliescu, Emil Constantinescu şi Traian Băsescu. Ultimul a lipsit la evenimentul din urmă cu un an.
 
UPDATE Un veteran de război a leşinat, fiind necesară intervenţia unor anhajaţi SMURD pentru a-i acorda primul ajutor. Acţiunea a fost coordonată de secretarul de Stat din MAI, Raed Arafat. 
 
După cum e tradiţia, în fiecare an, liderul de la Palatul Cotroceni şi Administraţia Prezidenţială organizează o recepţie cu prilejul Zilei Europei. Programată a începe la ora 15.00, până în prezent la eveniment au ajuns handbalistele de la CSM Bucureşti, într-un autocar decapotabil, dar şi Raed Arafat.
 
La recepţia de anul trecut a participat şi fostul premier Victor Ponta, cel care în ultimii ani de mandat ai lui Traian Băsescu evita să participe la asemenea evenimente.
 
La finalul recepţiei organizate de Ziua Europei, anul trecut, la Palatul Cotroceni, Victor Ponta a creat l-a surprins pe Klaus Iohannis, venind să să facă o poză cu liderul de la Palatul Cotroceni, deşi a negat acest lucru.
 
Cum preşedintele se fotografia cu invitaţii, premierul şi-a făcut loc şi a luat, în faţa camerelor, iniţiativa discuţiei: „Domnule preşedinte, nu vreau să fac o poză cu dumneavoastră, dar vreau să vă salut, că stau fetele astea aici", a spus premierul, arătând spre jurnalişti prezenţia la ceremonia de Ziua Europei de la Cotroceni. Cum Iohannis a tăcut şi a zâmbit, Ponta a tras şi concluzia, parafrazând o gafă de campanie a fostului său contracandidat: „N-aveţi o ştire! Ghinion!".

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: