Rebut parlamentar: Codul infractorilor, măcelărit de CCR. Ce articole nu au trecut de controlul Curţii

Curtea Constituţională a tăiat în carne vie  iniţiativa legislativă prin care PSD şi ALDE voiau să mutileze Codul de Procedură Penală: două treimi dintre amendamente au fost declarate neconstituţionale.

Coaliţia PSD-ALDE a cunoscut vineri una dintre cele mai dure înfrângeri în materie legislativă după ce Curtea Constituţională a României (CCR) a declarat neconstituţionale nu mai puţin de 64 de modificări ale Codului de Procedură Penală, acestea fiind în majoritate prevederi prin care legislaţia penală era mutilată. Au trecut testul de constituţionalitate doar 32 de amendamente.

Unul dintre primele articole declarate neconstituţionale de CCR a fost cel prin care se stabilea când se pune în mişcare acţiunea penală, în noua formă fiind indicat faptul că se poate face doar când există probe din care rezultă „indicii temeinice“. Or, CCR a decis neconstituţionalitatea acestui articol, fiind rămasă actuala variantă, adică menţinerea sintagmei „suspiciuni rezonabile“. 

Mai mult, judecătorii CCR nu au fost de acord cu eliminarea arestării preventive pentru pedepse care să fie mai mici de 5 ani. 

Inculpaţii nu pot asista la audierea martorilor

Curtea Constituţională nu a fost de acord nici cu articolul referitor la audierea martorilor în prezenţa agresorilor, prin noua formă a legii adoptate de coaliţia PSD-ALDE inculpaţii putând participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală sau la orice audiere.

PSD şi ALDE voiau ca datele obţinute din calculatoare, harduri externe, telefoane etc. să fie şterse dacă nu au legătură cu obiectul percheziţiei. Adică, de exemplu, dacă mandatul era pentru evaziune fiscală şi în fişierele găsite erau găsite dovezi privind pornografia sau alte posibile infracţiuni, autorităţile trebuiau să distrugă copiile după cele din urmă, deoarece nu făceau obiectul mandatului. Or, CCR a menţinut vechea prevedere care permite folosirea acestor date, chiar dacă nu au legătură cu obiectul mandatului iniţial, nefiind necesară realizarea unei noi percheziţii cu un alt mandat.  

Judecătorii constituţionali nu au fost de acord nici cu introducerea unui nou temei de anulare a sentinţelor definitive, adică nesemnarea sentinţei definitive de către unul dintre judecătorii care au participat la decizie. Liviu Dragnea, de exemplu, ar fi beneficiat de o asemenea prevedere pentru condamnarea din „Dosarul referendumul“.   

Retroactivitatea legii

CCR a respins şi articolul privind  nulitatea absolută a probelor obţinute nelegal, dar şi prevederea prin care se stabilea prin lege că judecătorii ar fi putut să ia decizia condamnării doar când aveau convingerea că acuzaţia „a fost dovedită dincolo de orice îndoială“. Practic, a avut loc eliminarea sintagmei „îndoială rezonabilă“, fiind păstrat doar cuvântul „îndoială“. Tot la acest articol de lege, cei de la CCR nu au fost de acord cu amendamentele care stipulau că poate avea loc condamnarea exclusiv pentru faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată.

Nu în ultimul rând, judecătorii constituţionali nu au fost de acord nici cu amendamentul prin care prevederile formei legii trecute de Parlament de PSD-ALDE s-ar fi aplicat şi dosarelor în curs de soluţionare, precum şi „hotărârilor soluţionate până la această dată“, ceea ce însemna că legea s-ar aplica retroactiv.

Ce a reuşit să treacă coaliţia  PSD-ALDE de judecata CCR

Printre amendamentele pe care Comisia Iordache şi coaliţia au reuşit să le treacă de controlul CCR au fost interzicerea comunicărilor publice din dosare în timpul urmăririi penale şi a judecării sau obligaţia ca reţinutului să i se dea, la cerere, întregul material probator. De asemenea, un denunţător poate beneficia de reducerea limitei de pedeapsă doar dacă denunţă în maximum un an de la data la care a luat cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii. Mai mult, CCR a fost de acord cu faptul că înregistrările de pe camerele de supraveghere, precum şi cele realizate în locuri publice pot constitui mijloace de probă. ;

Opiniile Comisiei de la Veneţia pe legislaţia penală, aproape de adoptare

Comisia de la Veneţia are, pe ordinea de zi a şedinţei plenare din 19 octombrie, adoptarea unei „opinii“ cu privire la amendamentele la Codul Penal şi la Codul de Procedură Penală din România, dar şi aprobarea „opiniei preliminare“, adică un raport, cu privire la modificările aduse legilor Justiţiei, care deja a apărut în spaţiul public în iulie, dar care acum va trece şi prin votul plenului instituţiei. În această opinie preliminară erau criticate mai multe prevederi din cele trei legi ale Justiţiei, prevederi pe care coaliţia PSD-ALDE nu le-a ajustat în conformitate cu recomandările judecătorilor Comisiei de la Veneţia. Politicianul român care va merge să reprezinte Parlamentul e PSD-istul Florin Iordache, preşedinte al Comisiei speciale pentru legile Justiţiei şi autor al celebrei Ordonanţe 13 din 2017.