Realitate şi interese

Preşedintele Klaus Iohannis urmează să emită un decret care să prevadă prelungirea stării de urgenţă cu încă o lună. Constituţia îi dă dreptul să o facă.

Preşedintele îşi motivează decizia prin faptul că primejdia pandemiei nu a trecut încă. Din contră. Vârful de sarcină al acesteia este aşteptat îndată după Paştele ortodox. Afirmaţia îi este susţinută atât de profesorii Alexandru Rafila şi Adrian Streinu-Cercel cât şi de secretarul de Stat, dr. Raed Arafat. Dl. Iohannis a precizat că este nevoie de menţinerea tuturor măsurilor, că e pe mai departe nevoie de distanţare socială, că nu a venit încă vremea relaxării.

Sunt convins că atunci când a spus toate acestea, dl. preşedinte a luat în calcul şi toate costurile pe care le presupune prelungirea stării de urgenţă. Mulţi, foarte mulţi oameni care nu merg la muncă, prelungirea şomajului tehnic, şcoli şi universităţi pe mai departe închise care, e adevărat, fac lecţii şi cursuri on line, numai că aceste forme de învăţământ au limitele lor, starea de disconfort a populaţiei căreia i se cere să stea mai mult în casă.

Legea fundamentală a ţării îi dă dreptul Preşedintelui României să prelungească starea de urgenţă. Atâta doar că Decretul trebuie să dobândească asentimentul Parlamentului.  Aflu că unele partide cu reprezentare parlamentară au început deja să anunţe că îşi vor condiţiona votul. Le cer guvernanţilor să spună clar ce au de gând să facă. Cum îi vor ajuta pe mai departe pe cei pe care starea de urgenţă, cu toate consecinţele ei, îi pune în dificultate.

Teoretic, respectivele partide au dreptate. Guvernul nu a strălucit la capitolul comunicare cu Opoziţia. Cât despre colaborare- ce să mai vorbim ?  Pe de altă parte, nici Opoziţia nu a dat dovadă de responsabilitate. A votat în devălmăşie, iresponsabil, tot felul de legi a căror punere în aplicare impune costuri insuportabile. Situaţia economică a ţării nu este comparabilă cu aceea a ţărilor occidentale. Ce îşi permit ele, nu îşi poate îngădui România. În plus, firesc ar fi ca Opoziţia să dea dovadă de responsabilitate şi să nu promită pomeni electorale pe care Puterea să nu le poate pună în aplicare. Opoziţia ştie ea foarte bine ce face. Deschide baierele pungii, numai că nu ea o administrează şi, în plus, punga e goală. În primul rând, din cauza ei, a Opoziţiei. Care şi-a făcut de cap pe vremea când era la putere. PSD, Pro România, ALDE  sunt deja cu gândul la alegeri . Se gândesc, plănuiesc cum vor folosi împotriva PNL faptul că guvernul condus de dl.Orban nu va putea pune în aplicare nici măcar jumătate din ce votează ea într-o veselie iresponsabilă. Acum se dedă unui şantaj jalnic, iresponsabil, dar care prezintă riscul de a fi cu mare priză la marele public.

Odată trecută criza medicală, economiştii avertizează că va veni criza economică. Cu ea va trebuie să lupte PNL. Cu ea se va confrunta guvernul Orban. Iminenţa crizei economice este o realitate şi, după cum lesne se poate observa, ţările occidentale adoptă deja măsuri în consecinţă. Cheamă oamenii la muncă. Oare guvernul Orban nu ar putea face acelaşi lucru, nu ar putea identifica alternative  luând, în acelaşi timp, toate măsurile posibile de precauţie ? Iată, ministrul Virgil Popescu a anunţat că economia României s-a contractat deja cu 30%. Îngrijorător, nu ?

Nu sunt economist de profesie. Dar am tot auzit, chiar până la suprasaturaţie,  că creşterea economică cu care s-a tot lăudat România s-a bazat pe creşterea consumului . Mai este, în noile condiţii, creşterea consumului o soluţie? Dacă da, cum ar putea consumul să crească dacă marile magazine sunt în marea lor majoritate închise? Intrăm organizat, stăm frumuşel la coadă în faţa hypermarketurilor. Nu am putea face acelaşi lucru şi în cazul librăriilor, de pildă? A altor magazine. Nu se impune păstrarea puterii de cumpărare a românilor? Guvernul Orban ar trebui să se consulte cu economişti serioşi, din mediile independente, nu doar cu dl. Florin Vasile Cîţu, cu figura lui tristă de George Demetru Ladima, şi cu ‘’viteaza” doamnă Violeta Alexandru dacă şomajul tehnic este cu adevărat o soluţie. Asistăm în ultimele zile la creşterea lui artificială. Se invocă solidaritatea. Iar în numele ei , bugetarii trebuie să stea, pe rând, jumătate de lună acasă. Pot instituţiile Statului să funcţioneze şi fără atâta funcţionărime ? Dacă da, ce are de gând să facă în mod concret guvernul Orban ? Deocamdată a luat doar măsuri populiste, de imagine, cu caracter electoral. Dă satisfacţie celor formaţi la şcoala de gândire a lui Traian Băsescu. Mimează. Joacă, de fapt, povestea cu moartea caprei vecinului. Se anunţă curbe de sacrificiu şi din partea guvernanţilor. A aleşilor neamului. Aplauze, ovaţii ! Parcă îl şi văd pe dl. Robert Turcescu strâmtorat din cale afară. Completând îngrijorat declaraţia de avere şi de interese.  Numai că doamna Violeta Alexandru care parcă e un fel de  Don Rodrigo în fustă, înainte ca celebrul personaj cornellian să devină Cid, declară senină că nu ştie şi nici nu a ştiut vreodată  câţi bugetari sunt cu adevărat în România. Nu a avut timp să afle ? De ce ? E mai preocupată de scrisul pe facebook, de comunicarea programului ei de lucru şi de apariţiile televizate ?

Am pus aceste întrebări cu bună credinţă. Ştiind că nu e tocmai uşor de luat o decizie în privinţa decretării şi a  aprobării parlamentare a stării de urgenţă. Dar sperând că ea va fi luată în urma unei judecăţi responsabile. Nepoliticianiste. În interesul ţării. În interesul nostru.

P.S. Acest text nu se adresează hiper-activilor vânătorul/d.c., lucifer, ioan stănilă, herr, victor nagy. 

Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors.ro şi pe blogurile adevărul.ro