Răzgândirile lui Tăriceanu. Cum a ajuns şeful Senatului de la susţinătorul referendumurilor la considerarea lor ca atitudini ale „regimurilor totalitare“

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, şi-a schimbat părerea despre ceea ce înseamnă referendumul. FOTO Mediafax

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, susţine că practica referendumului ar fi o „caracteristică regimurilor totalitare“. Practic, liderul ALDE se contrazice în contextul în care în ultimii 10 ani a susţinut două încercări de demitere a preşedintelui Traian Băsescu , iar o dată chiar depus el o solicitare de suspendare a fostului şef de stat şi a cerut un vot popular de demitere.

„Această idee pe care preşedintele a lansat-o de organizare a unui referendum se circumscrie unui alt tip de atitudine, caracteristică regimurilor totalitare, în care dictatorul discută direct cu poporul, peste capul instituţiilor democratice, peste capul Parlamentului, peste capul partidelor politice. Aceste consultări sunt de foarte multe ori extrem de riscante”, a fost declaraţia suprinzătoare a lui Călin Popescu Tăriceanu, un susţinător al iniţiativelor de tip referendum, mai ales când în joc era suspendarea lui Traian Băsescu, fostul preşedintele al României în perioada 2004-2014.

Ultima încercare a lui Tăriceanu de a ajunge la referendum pentru demiterea lui Băsescu a avut loc la 8 septembrie 2014. Preşedintele Senatului anunţa atunci  faptul că a elaborat solicitarea de suspendare a lui Băsescu, acuzat de nerespectarea Constituţiei şi puncta faptul că referendumul de demitere ar putea avea loc o dată cu primul tur al prezidenţialelor din 2014. Însă, acesta nu a avut sprijinul a unei treimi a deputaţilor şi senatorilor, aşa cum prevede Constituţia, pentru demararea procedurii.

Suspendarea şi demiterea lui Băsescu din 2007

Aplecarea lui Tăriceanu pentru susţinerea referendumurilor a început din aprilie 2007, când acesta, pe fondul tensiunilor cu Traian Băsescu, a sprijinit, alături de PNL, suspendarea şefului statului. La votul dat în Parlament, 322 de parlamentari, majoritatea fiind constituită de social-democraţi şi liberali, au reuşit suspendarea lui Băsescu.  „Geoană a detaliat motivele pentru care PSD face această mişcare împotriva lui Băsescu acum. Timpul pentru dezbaterea legată de limitele constituţionale ale preşedintelui a fost mult timp aşteptată, a susţinut el. Tensiunile între Preşedinte şi PNL-ul condus de premierul Călin Popescu-Tăriceanu au creat o situaţie care fac ca România să fie «de neguvernat»“, se arăta şi într-o telegramă a Ambasadei SUA, publicată de Wikileaks.

Sprijinul „de principiu“ al referendumului

În octombrie 2007, în momentul în care fostul preşedinte Traian Băsescu a venit cu tema votului uninominal pentru alegerea parlamentarilor, Tăriceanu, la acea vreme premier, declara că nu este „de principiu" împotriva ideii de referendum pentru vot uninominal.  „Respect întru totul prerogativa preşedintelui de a iniţia un referendum pe tema votului uninominal. Am instruit, de aceea, toate ministerele şi agenţiile guvernamentale să coopereze pe deplin şi să facă tot ceea ce li se cere pentru ca acest referendum să se desfăşoare în cele mai bune condiţii”, afirma Tăriceanu. Totodată, acesta îl acuza pe preşedintele ţării că vrea să instaureze o „dictatură de catifea“, iar ulterior a criticat fixarea referendumului în ziua în care erau şi alegerile europarlamentare.

„Decizia referendumului, trecerea la o democraţie parlamentară“

În iulie 2012, în momentul în care Uniunea Social-Liberală a decis suspendarea lui Traian Băsescu, după ce în  prealabil fuseseră schimbaţi preşedinţii celor două Camere, Tăriceanu a fost unul dintre cei care au pledat pentu acest demers de la tribuna Parlamentului.„Am convingerea că evenimentele de astăzi şi decizia referendumului popular vor reprezenta un moment decisiv de trecere spre o democraţie parlamentară. Va fi sfârşitul ceauşismului, al ideologiei prezidenţialismului, a obsesiilor unui om care se consideră şeful statului şi deasupra legii“, afirma Tăriceanu. Băsescu a fost suspendat, dar referendumul nu a fost validat. Cu toate acestea, Tăriceanu a continuat să spună votul celor de la referendum a arătat că nu-l vor pe Băsescu în fruntea statului , nu ca în prezent când susţine că referendumul e o atitudinea „caracteristică refimurilor totalitare“.