Războiul Rusia-Ucraina trebuie transformat în ultima zvârcolire a dictaturilor sângeroase. În numele copiilor ucişi în Ucraina

Lumea civilizată este oripilată de ce se întâmplă în Ucraina. Nebunia unui dictator omoară copii, civili nevinovaţi, distruge case, desparte familii. O catastrofă umanitară. Imaginile şi relatările sosite din multiplele fronturi din Ucraina ne dau fiori şi ne fac să ne întrebăm: cum este posibil aşa ceva în secolul al XXI-lea? Problema este acum: cum facem ca astfel de scene să nu se mai repete vreodată?

Cel puţin în lumea ce este, sau se pretinde, civilizată.

Rusia trebuie să plătească scump asasinatele din Ucraina!

Poporul rus este şi el vinovat, pentru că îl păstrează pe Putin la putere de 20 de ani, în funcţia de stăpân absolut al Rusiei, trăieşte cu sindromul „tătucului”. Conform unor sondaje de opinie, se pare că 60-70% dintre ruşi îl susţin pe Putin în ce face împotriva Ucrainei. O adolescentă aflată în Ucraina nu a reuşit să-şi convingă mama, aflată în Rusia, că trupele ruseşti de invazie omoară civili nevinovaţi.

Sancţiunile economice nu-şi fac efectul imediat. Dar ce va plăti Rusia în lunile ce vin ar trebui să ţină minte zeci de ani de acum înainte. Şi să nu mai permită ca dictatori nebuni, ca Putin, să dispună de forţele armate pentru a genera o catastrofă umanitară în altă ţară, dar şi în Rusia.

Invazia Ucrainei este un exemplu care diferenţiază dictaturile de democraţii. În Serbia, în martie 1999, NATO a intervenit să-l oprească pe Miloşevici, alt dictator, să omoare milioane de albanezi. Acum, împotriva lui Putin, NATO n-a mai intervenit, de frica unui război generalizat, inclusiv nuclear.

Ce urmează în economia Rusiei şi al nivelului de trai al poporului rus

Calculele greşite ale lui Putin conduc Rusia la un eşec în ocuparea Ucrainei, sau la o victorie a la Pirus. Dacă îşi va duce până la final războiul de ocupaţie, Rusia va obţine o ţară demolată şi cu o populaţie organizată în lupta de gherilă. Mai grav, economia Rusiei va face implozie. În era globalizării, o ţară mare, Rusia, este integrată, chiar şi parţial, în economia şi mecanismele financiare ale lumii. Excluderea ei din aceste mecanisme, tăierea legăturilor comerciale cu restul lumii are efecte devastatoare asupra economiei şi finanţelor Rusiei.

• Cel târziu în aprilie, Rusia va intra în faliment, repetând scenariul din Venezuela. Nu-şi va mai putea plăti datoriile, nu va putea angaja împrumuturi, nu va avea bani pentru pensii şi salarii. Tipărirea în neştire a rublelor duce la o inflaţie pe care am trăit-o şi noi în anii 90.
• Rusia obţine 50% din PIB prin exporturi de hidrocarburi. Deja America şi Marea Britanie au anunţat că nu vor mai importa petrol şi gaze din Rusia. Mai sunt ţări, Germania, Ungaria, dependente de aprovizionarea cu gaze şi petrol din Rusia. Tendinţa ţărilor mari şi importante din Europa se îndreaptă spre reducerea dependenţei de hidrocarburile ruseşti. Nu se poate rezolva imediat, dar importurile vor scădea progresiv. Din ce va trăi poporul rus? China preia o parte din ţiţeiul rusesc, dar nu are nevoie de toată producţia Rusiei.
• Multe firme ruseşti se vor închide în următoarele 2-3 luni. Sunt legate de economia globală prin importuri de piese şi prin pieţe de desfacere. Firmele nu mai pot plăti salariile şi-şi vor concedia salariaţii. Rezultă un şomaj de milioane de salariaţi, care nu vor avea bani să-şi întreţină familiile.
• Aproape toate firmele mari, occidentale, şi-au anunţat retragerea din Rusia. Asta înseamnă sute de mii de locuri de muncă care dispar, surse importante pentru bugetul de stat al Rusiei dispar şi ele.
• Infrastructura Rusiei va suferi cumplit. Mentenanţa şi construcţia infrastructurii se bazează pe surse de aprovizionare din occident. Putin n-a fost în stare să anticipeze aceste situaţii extreme, de maximă gravitate.
• Alimentele vor lipsi din magazinele Rusiei. Rusia nu-şi produce acum toate alimentele necesare. În plus, agricultura Rusiei este dependentă de seminţe, utilaje şi îngrăşăminte chimice importate din ţări occidentale. Cum se va descurca fără aceste importuri, greu de imaginat.
• Armata Rusiei consumă acum cu războiul zeci de milioane de euro pe săptămână. Când se va termina bufferul lui Putin, ce vor face?
• Există riscul fragmentării Rusiei în republici independente. Rusia este un conglomerat de populaţii distincte istoric, lingvistic şi cultural. Cât au avut ce câştigă de la regimul de la Moscova, au rămas alături de statul rus. Dacă nu mai au nimic de obţinut, se vor separa de Rusia.
• Ruşii conştienţi şi capabili părăsesc Rusia în ritm alert. Ce va face Rusia fără experţi în IT, în inginerie, în cercetare ştiinţifică? Mintea lui Putin nu înţelege consecinţele. El este fericit când este băgat în seamă de restul lumii, chiar dacă este hulit.

Tabloul unei Rusii paralizate economic, cu alimente pe cartele, fără legături cu restul lumii, exclusă din toate relaţiile culturale şi sportive, diplomatice, pusă la stâlpul infamiei, ar trebui să schimbe modul de gândire al ruşilor. Poate vor înţelege şi ei, în sfârşit, ce înseamnă globalizarea şi ce consecinţe are: mobilitatea oamenilor, mărfurilor şi ideilor, schimburi comerciale globale în interesul reciproc al ţărilor, ajutoare în caz de catastrofe naturale sau umane.

La fel de vinovaţi sunt şi generalii armatei ruse, şi elita politică a Rusiei, care din obedienţă acceptă aberaţiile politico-militare ale lui Putin. Îşi vor primi şi ei pedeapsa când vor fi spulberaţi de un popor înfometat.

Şi alte popoare, inclinate să susţină dictatori la conducerea lor, vor înţelege, poate, că dictaturile aduc moarte, suferinţă, prăbuşire economică.

Rusia se îndreaptă spre statutul de ţară pe care îl are acum Coreea de Nord. Când ruşii vor realiza acest fapt, va fi prea târziu.