PNL a fost marele perdant al evenimentelor care s-au succedat tragediei de la Colectiv pe scena politică. Deşi guvernul Ponta a demisionat, liberalii au renunţat la funcţia de prim-ministru şi la încercarea de a forma guvernul cu toate că, timp de un an de zile, generaseră aşteptări extrem de ridicate în rândul propriului electorat.

Guvernul din umbră şi programul de guvernare „Reclădirea Naţională” au fost aruncate în sertarele partidului, iar amintirea neputinţei de a dărâma, prin moţiune de cenzură, un executiv decimat de acuzele de corupţie, stârneşte şi astăzi zâmbete ironice la şedinţele care au loc în Kiseleff. 

Războiul declanşat cu premierul Cioloş, pe tema alegerii primarilor în două tururi de scrutin, este unul extrem de riscant. Iritarea şi nervozitatea tot mai vizibilă a liderilor liberali, precum şi lipsa unei strategii coerente, generează prejudicii de imagine semnificative pentru partid. Lansat în pragul alegerilor, acest conflict scoate în evidenţă o serie de vulnerabilităţi care s-ar putea dovedi fatale pentru liberali.

Pierderea alegerilor

PNL, prin vocea Alinei Gorghiu, cere modificare legii alegerilor locale din raţiuni strict electorale. Cu puţin timp înainte de startul competiţiei, conducerea partidului a realizat că PNL are numai de pierdut dacă alegerile se desfăşoară într-un singur tur de scrutin.

Cuprinşi de groază, liberalii propagă în spaţiul public un singur mesaj: PNL pierde alegerile locale. Ideea este preluată cu multă generozitate şi intensificată cu ajutorul mass-media  de către adversarii politici.

Solicitarea disperată adresată premierului de a modifica legea prin Ordonanţă de urgenţă, transformată în ameninţare de unii lideri liberali, contribuie la diseminarea şi la amplificarea imaginii dezastrului.

Bulgărele de zăpadă, care prevesteşte eşecul liberalilor la alegerile locale, a fost format şi începe să se rostogolească cu o viteză ameţitoare. La nivel de percepţie, PNL este deja marele perdant. Principala consecinţă: îndepărtarea voturilor care altfel s-ar fi contabilizat în dreptul partidului. Nimeni nu votează perdanţii !

Blatul PNL-PSD 

Înţelegerea celor două mari partide politice, pentru menţinerea alegerilor locale într-un singur tur, în ciuda criticilor venite din partea societăţii civile, a definitivat imaginea unui PNL dispus să sacrifice democraţia pentru propriul interes.

La Palatul Cotroceni, sub privirea exigentă şi atentă a preşedintelui Iohannis, liderii liberali Blaga, Gorghiu, Orban, alături de social-democraţii Ponta, Dragnea şi Zgonea şi-au împărţit administraţia locală, îngropând revenirea la alegerile locale în două tururi de scrutin.

Premierul Dacian Cioloş, un personaj cu o cotă de încredere ridicată, în comparaţie cu liderii PNL, atrage în mod corect atenţia că nu poate să modifice o legea care a fost rezultatului unui consens politic.

Blat politic ruşinos pe care liberalii l-au acceptat şi l-au susţinut, votând menţinerea alegerilor într-un singur tur de scrutin, este adus acum din nou în atenţia electoratului. Un electorat care nu mai are însă răbdare cu experimentul politic numit ”Marele PNL”.

Lipsa suportului mediatic 

Războiul declanşat de PNL cu premierul Cioloş a scos în evidenţă o altă mare vulnerabilitate a liberalilor: lipsa suportului mediatic. Crucial, mai ales într-un an electoral, sprijinul pe care liberalii sperau să-l primească în demersul lor din partea mass-media şi a societăţii civile lipseşte cu desăvârşire.

Analiştii şi comentatorii au taxat disperarea liberalilor, în timp ce jurnaliştii, susţinători ai preşedintelui Iohannis, dezamăgiţi de lipsa de viziune şi leadership a conducerii liberale, au devenit suporteri ai premierului Cioloş.

Relaţia proastă pe care conducerea liberală o are cu o importantă parte a mass-media, aşa numita mass-media de dreapta, a fost evidenţiată în timpul acestei crize. Lipsa suportului mediatic este şi rezultatul duplicităţii pe care liderii PNL o manifestă faţă de această zonă a presei.

Ediţiile speciale realizate pentru Alina Gorghiu sau prezenţa lui Buşoi, Orban şi Atanasiu, seară de seară în platoul de la Sinteza Zilei, alături de Gâdea, Badea, Ciuvică &co, legitimează linşajele şi execuţiile publice îndreptate împotriva jurnaliştilor aflaţi pe poziţii de adversitate cu Antena3. În privinţa presei, PNL culege roadele propriei ipocrizii.

Coliziunea directă cu Cioloş

Desemnarea unui premier tehnocrat a fost o consecinţă a crizei pe care o traversează partidele politice. O criză de reprezentare şi de încredere din partea cetăţenilor. 

Dacian Cioloş se bucură de suportul unei părţi importante a populaţiei, în ciuda stângăciilor de la debutul mandatului. Nominalizarea sa a fost primită cu entuziasm, reuşind să redreseze inclusiv declinul pe care preşedintele Iohannis începuse să-l înregistreze în sondajele de opinie.

Transferul de încredere nu s-a realizat şi în ceea ce priveşte PNL. Din contră, prezenţa unui tehnocrat în fruntea guvernului a subliniat şi mai adânc lipsa reformelor care vulnerabilizează în mod vizibil partidul.

Conducerea liberalilor încearcă acum atragerea premierului în mocirla jocurilor politice. Asumându-şi o coliziune directă cu Cioloş, PNL pierde însă electoratul care îl susţine pe premier. Pentru acest electorat, tehnocratul Cioloş este o simplă victimă a vicleniilor liberale.

Incompetenţa managerială

Declinul pe care liberalii au început să-l înregistreze în sondajele de opiniei este rezultatul dezamăgirii generate în rândul electoratului.

Lipsa unor proiecte viabile, incapacitatea de a genera şi de a lansa teme de dezbatere şi o ofertă electorală mult sub aşteptările publicului, cum este de exemplu candidatura lui Cristian Buşoi pentru Primăria Capitalei, au afectat în mod serios potenţialul electoral al liberalilor.

În acest condiţii, PNL se prefigurează ca un partid incapabil să câştige o competiţie electorală într-un singur tur de scrutin. Disperarea pierderii alegerilor locale este percepută de electorat ca fiind rezultatul incompetenţei care caracterizează actuala conducere a partidului.

*

Prin războiul pe care l-au declanşat împotriva lui Cioloş, liberalii au evidenţiat o serie de vulnerabilităţi incapabil de surmontat până la momentul alegerilor locale. O reuşită în acest război, precum impunerea modificării legii şi revenirea la două tururi de scrutin, nu le garantează însă şi succesul electoral. Blatul cu PSD, incompetenţa managerială, lipsa unor candidaţi credibili şi pregătiţi, coliziunea cu un premier popular sau imaginea de partid nereformat s-ar putea să putea să fie decisive în evaluările electoratului. De asemenea, logica alianţelor pe care mizează liberalii pentru turul doi s-ar putea să nu genereze rezultatele aşteptate. În definitiv, cine s-ar alia cu un partid care a pierdut deja alegerile?