Raport SAR: Mediul privat a întrecut autorităţile locale la fraudarea fondurilor europene

Alina Mungiu Pippidi, preşedintele Societăţii Academice din România

Folosirea de documente false sau inexacte este strategia cea mai utilizată de obţinere frauduloasă a fondurilor europene, potrivit unei analize realizată de Societatea Academică din România pe baza deciziilor definitive de condamnare în dosarele cu fonduri europene  instrumentate de DNA.

Cel mai afectat fond european a fost fondul de pre-aderare PHARE, menţionat în proporţie de 43.56% în deciziile de condamnare, iar  cel mai des menţionat actor este mediul privat (asociaţi, administratori, acţionari, directori executivi sau administrativi, manageri sau angajaţi ai unor companii private) cu o proporţie de 57.20% din total.

Analiza a urmărit să identifice tacticile de fraudare, cel mai afectat program european şi  tipologia actorilor implicaţi în obţinerea frauduloasă a fondurilor europene. SAR subliniază. că această analiză nu este exhaustivă în ceea ce priveşte tacticile de fraudare, întrucât reţine doar ceea ce a putut fi probat de către procurorii DNA în cadrul proceselor în care au fost pronunţate condamnări definitive.

Scopul creării acestei baze de date a fost, în primul rând, identificarea celor mai frecvente tactici de fraudare a fondurilor europene indicate de către DNA şi probate în urma proceselor penale. Având în vedere multitudinea acestora, tacticile au fost grupate – pe baza similitudinilor acuzelor – în 14 categorii majore pentru a avea o imagine de ansamblu asupra situaţiei.

Folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care au ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, împreună cu variaţiile acesteia (complicitate, tentativă, instigare, participaţie improprie la folosirea de documente/declaraţii false şi forma sa continuată, precum şi fals în declaraţii), reprezintă 46.21% dintre cazuri.  Pe locul doi se află tactica fals în înscrisuri (sub semnătură privată, instigare, fals material în înscrisuri oficiale şi forma sa continuată) cu 21.59%. Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor obţinute (10.61%) şi înşelăciunea (6.82%) se află pe următoarele locuri.

Programul Phare, cel mai afectat fond European

De departe cel mai afectat fond european a fost fondul de pre-aderare PHARE, ce a fost menţionat în proporţie de 43.56%. Obiectivele acestui instrument erau întărirea capacităţii administraţiilor şi instituţiilor publice în vederea aderării, înlesnirea transpunerii acquis-ului comunitar şi promovarea coeziunii economice şi sociale.

Următorul este tot un fond de pre-aderare axat pe domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale: SAPARD cu 17.42%. Pe locul trei se află două fonduri destinate exclusiv agriculturii (acestea fiind menţionate împreună în deciziile penale) ce constituie instrumentul financiar unic al Politicii Agricole Comune (PAC), anume Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Regională (FEADR) cu 12.12% din total. Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, Agenţia SAPARD a fost reorganizată în Agenţia pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP). Aceasta asigură implementarea tehnică şi financiară a FEADR.

Fondul FEGA, destinat susţinerii pieţelor agricole, a fost menţionat separat în 10.61% dintre cazuri. Acesta este gestionat în România de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). 

De departe cel mai des menţionat actor este mediul privat (asociaţi, administratori, acţionari, directori executivi sau administrativi, manageri sau angajaţi ai unor companii private) cu o proporţie de 57.20% din total. Acesta este urmat de autorităţi publice locale (primari, viceprimari, consilieri locali şi funcţionari publici) ce însumează 26.52%. Organizaţiile non-guvernamentale (8.71%) şi persoanele “fără calitate specială”, majoritatea fermieri, (7.58%) întregesc topul.