Raport. Antisemitismul în România: evoluţii îngrijorătoare şi potenţial toxic în mediul online. Pandemia de COVID-19, teren fertil pentru conţinut antisemit

Institutul National pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” (INSHR-EW) a făcut un inventar al manifestărilor antisemite şi a celor care lezează memoria victimelor Holocaustului petrecute în perioada 2019 – aprilie 2020. Cele mai importante concluzii ale raportului evidenţiază că:

• Gradul de a acceptare al evreilor în societatea românească este ceva mai bun în comparaţie cu maghiarii sau romii, dar studiul realizat de Institut arată totuşi că există un antisemitism potenţial (latent) în anumite zone ale societăţii româneşti.

• Actele de vandalism îndreptate împotriva locurilor şi simbolurilor evreieşti sunt rare, dar felul în care autorităţile cercetează astfel de situaţii nu contribuie la sentimentul de siguranţă de care are nevoie comunitatea evreiască. Anchetele poliţieneşti descoperă deseori cauze naturale ale actelor de vandalism ori vinovaţi minori, care nu pot fi traşi la răspundere. [Pentru cele peste 70 de monumente funerare devastate în martie 2019 din cimitirul evreiesc din Huşi, autorităţile au indicat drept autori trei minori cu vârste între 15 şi 16 ani].

• Declaraţii publice ale unor reprezentanţi din administraţie, atât la nivel local, cât şi din administraţia centrală, au dus la exacerbarea stereotipurilor antisemite, negarea, relativizarea şi trivializarea Holocaustului. Cu diverse prilejuri, demnitari ai statului român au făcut declaraţii vădit antisemite. [În primăvara lui 2019, un viceprimar al Capitalei a declarat că va propune ridicarea unui bust al mareşalului Antonescu, persoană condmnată pentru crime de război].

• Campania electorală pentru alegerile prezidenţiale a avut parte de mesaje care au încercat, într-un mod trivial şi nejustificat, să atribuie simbolistica nazistă unuia dintre candidaţi. La această imagine au contribuit jurnalişti sau formatori de opinie. [Actualul şef de stat, candidat la acea vreme, a fost ţinta predilectă a atacurilor fiind portretizat ca un continuator al politicilor naziste].

• Administraţia locală tergiversează în mod nepermis schimbarea denumirilor pentru străzile care poartă nume de criminali de război sau eliminarea monumentelor de for public dedicate unor astfel de persoane. Această atitudine se face deseori ignorâd cu bună ştiinţă legislaţia românească din prezent, care interzice explicit ca unor persoane condamnate pentru genocid sau crime de război să le fie acordate nume de străzi sau alte locuri publice. [Denumirea străzii Ion Antonescu din Râminicu Sărat.]

• Anchetele penale, în care sunt reclamate fapte precum salutul nazist, negarea Holocaustului, comercializarea de articole cu simboluri legionare şi naziste dureză în mod nejustificat ani de zile şi transmit aceeaşi lipsă de interes pentru respectarea şi aplicarea legii. Astfel, se constată de multe ori că pregătirea, atitudinile şi interpretările celor însărcinaţi să cerceteze şi să decidă asupra încălcărilor legislaţiei care protejează memoria victimelor au drept efect tocmai lezarea victimelor şi încurajarea demersurilor de reabilitare a criminalilor [Rejudecarea speţei Gheorghe Alexianu sau statistica Ministerului Public privind soluţionările cazurilor cu posibile infracţiuni comise potrivit OUG31/2002].

• În perioada analizată, am asistat şi la exemple de negare a Holocaustului mascate sub pretextul civismului. Astfel, demersurile INSHR-EW, abilitat de Guvern spre această iniţiativă, de edificare a unui Muzeu Naţional al Istoriei evreilor şi al Holocaustului şi de identificare a unui spaţiu pentru amenajarea muzeului au fost însoţite de manifestări de protest din partea celor care au contestat în instanţă hotărârea. [Protest în faţa Institutului „Elie Wiesel” ].

• Institutul „Elie Wiesel” observă cu îngrijorare dinamica manifestărilor de ură din mediul online de limba română îndreptate împotriva evreilor. Astfel, în mediul online, şi cu precădere pe Facebook, mesajele antisemite şi negaţioniste capătă forme virulente şi duc la formarea unor adevărate comunităţi ale urii. Necesitatea combaterii discursul instigator la ură în mediul online se conturează a fi o provocare majoră. Se practică un discurs critic faţă de orice tip de minoritate (cu precădere minorităţiile etnice şi sexuale), eurosceptic şi anti globalist. Naraţiunile antisemite nu reprezintă subiectul exclusiv. Marea majoritate a materialelor cu caracter antisemit au un conţinut de tip conspiraţionist [Articole analizate transmit că „evreii conduc lumea sau România”].

• În ultimele luni, în contextul pandemiei provocate de virusul Covid 19 au apărut articole care susţin că în spatele crizei sanitare se află evreii sau statul Israel. Majoritatea informaţiilor transmise în astfel de articole accentuează ideea că evreii ar profita de criza apărută, retorică care îmbină antisemitismul economic cu mitul ţapului ispăşitor [Apartenenţa la evreitate nu este un element obligatoriu pentru cei nominalizaţi în discursurile antisemite ].

• De departe cea mai populară reţea de socializare în România, Facebook găzduieşte o serie de comunităţi în interiorul cărora există o dinamică extrem de bogată a conţinuturilor cu caracter antisemit. Eforturile administratorilor reţelei de a elimina conţinutul de acest fel este însă zădărnicită de formule de camuflare a conţinutului prin alterarea unor cuvinte prin folosirea unor simboluri sau coduri. Aceştia reclamă încălcarea libertăţii de expresie şi construiesc teorii ale conspiraţiei prin care susţin că Facebook este controlată de evrei.

• Caracterul antisemit este dat cu precădere de context. De multe ori postarea unor link-uri cu informaţii oneste despre comunitatea evreiască sau membrii acesteia stârnesc comentarii licenţioase sau explicit antisemite. Multe dintre articolele antisemite identificate pe site-uri ajung să fie distribuite pe Facebook. Instrumentele de raportare şi maniera de analiză a raportărilor dezvoltate de către Facebook se dovedesc inadecvate acestui tip de postare indirectă. [Atacurile la adresa lui George Soros şi acuza apartenenţei la sorosism cuprinde în marea majoritate a situaţiilor şi o componentă antisemită].

• Pe lângă ştirile false distribuite şi viralizate pe Facebook privind pandemia şi criza sanitară în ultimele luni îşi fac loc şi mesaje care vorbesc despre conspiraţia evreiască care a provocat şi profită de pe urma epidemiei.