Raport de activitate parlamentară 2016-2020

În decembrie 2016 depuneam jurământul pentru a ocupa funcţia de deputat în Parlamentul României, după o lungă experienţă acumulată atât în domeniul legislativ, cât şi în cel administrativ. A fost primul mandat de deputat cu care am fost învestită prin votul alegatorilor din judeţul Teleorman.

Astazi, aproape de finalul acestui mandat, doresc să prezint o trecere obiectivă în revistă a tuturor iniţiativelor legislative mari pentru care m-am luptat, m-am implicat şi pe care voi continua să le susţin. Totodată, voi prezenta parte din activitatea din cadrul Plenului Camerei Deputaţilor, cat şi o parte din activitatea în cadrul celor două Comisii de specialitate unde am activat, respectiv Comisia pentru muncă şi protecţie socială, precum şi Comisia pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi.

Activităţi în cadrul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială

M-am implicat activ în fiecare dezbatere a Comisiei pentru muncă şi protecţie socială şi am intervenit prin toate metodele legislative şi legale atunci când a venit vorba despre drepturile cetăţenilor acestei ţări. Fie că a fost vorba despre redactarea sau susţinerea unor iniţiative legislative cu privire la acest domeniu, fie că am acţionat prompt prin adresarea de întrebări şi interpelări Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, dar şi instituţiilor din subordinea sau aflate în coordonarea acestuia, am cerut permanent clarificări şi soluţionări imediate.

În ceea ce priveşte salarizarea personalului din instituţiile publice din România, am redactat şi susţinut alături de colegii mei sute de amendamente la Legea salarizării nr. 153/2017 astfel încât aceasta să nu creeze discriminări; să fie o lege care să prevadă venituri echitabile, egale şi meritate pentru toate categoriile socio-profesionale din România. Din păcate, forma adoptată pe repede înainte de guvernarea precedentă a adus cu sine o multitudine de probleme, asupra cărora, încă din 2017 şi până în prezent, există modificări substanţiale pe ordinea de zi a Comisiei de muncă.

În ceea ce priveşte legea pensiilor nr. 127/2019, alături de colegii mei am redactat zeci de amendamente care să vină în sprijinul votării unei legi juste şi echitabile. În final, întrucât nu am găsit deschidere la nivel de minister sau preşedinţie de Comisie, Partidul Naţional Liberal, prin colegii deputaţi, a redactat o sesizare de neconstituţionalitate, obţinând un răspuns pozitiv din partea Curţii Constituţionale, în sensul discriminării unor categorii de persoane cu dizabilităţi în funcţie de tipul de handicap şi în raport cu modalitatea de pensionare. Totodată, alături de colegii mei liberali, am susţinut posibilitatea pensionării femeilor la vârsta de 65 de ani, dacă doresc să rămână în câmpul muncii până la această vârstă.

De asemenea, am activat intens pentru protecţia pensiilor acumulative atunci când Pilonul II era sub pericolul desfiinţării, atunci când administratorii acestui pilon erau forţaţi să accepte reduceri de contribuţii şi supracapitalizarea fără sens economic; atunci când contribuabilii la acest pilon erau înşelaţi cu idei despre mutarea contribuţiei către consumul din cadrul Pilonului I. Am apărat continuu integritatea acestor economii ale contribuabililor şi am cerut răspicat implicarea tuturor instituţiilor printr-o comunicare transparentă, iar în final am contribuit la anularea tentativei de desfiinţare. Mă bucur să văd, 3 ani mai târziu, că implicarea mea a avut succes. Pilonul II este funcţional, asigură randament anual şi ajută economia, cu atât mai mult cu cât suntem într-un context dificil.

Cu privire la modificările aduse Legii nr. 448/2006 pentru modificarea unor acte normative privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, am redactat două proiecte de lege, după cum urmează:

•  Plx 204/2019 - Propunere legislativă pentru modificarea unor acte normative privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap – m-am concentrat în acest proiect pe aspectele cu privire la accesibilizarea instituţiilor publice şi private în sensul adaptării la nevoile comunităţii cu dizabilităţi, dar şi pe incluziunea persoanelor cu dizabilităţi în câmpul muncii. Dreptul la educaţie şi dreptul la muncă trebuie să fie egale pentru fiecare cetăţean!

Proiectul a fost adoptat cu 291 de voturi pentru devenind Legea nr. 145/2020

• Plx 50/2020 - Propunere legislativă pentru modificarea unor acte normative privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap - proiectul de lege prevede posibilitatea (re)înfiinţării unităţilor protejate autorizate (UPA) care să ajute comunitatea persoanelor cu dizabilităţi atunci când vorbim despre dreptul la muncă, dreptul la salariu şi angrenarea acestora în spaţiul economic şi social.

Proiectul a fost adoptat cu 266 de voturi pentru devenind Legea nr. 193/2020

La cele prevăzute mai sus, se adaugă zeci de ore de muncă în sensul dezbaterilor cu privire la proiecte aflate pe ordinea de zi a Comisiei de muncă, zeci de luări de cuvânt asupra unor iniţiative cu impact major în ceea ce priveşte dezvoltarea în domeniul muncii şi a protecţiei sociale, dezbateri soldate cu reuşite în a susţine proiectele Partidului Naţional Liberal.

Activităţi în cadrul Comisiei pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi

Deşi multe persoane tratează această Comisie ca fiind una de o importanţă mai redusă, acţiunile mele, proiectele şi implicarea au dovedit exact contrariul. Din păcate, România nu este ţara ideală atunci când vorbim despre egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi. Drepturile femeilor nu sunt respectate în întregime, acestea nu au acces egal la muncă, condiţii egale şi salarizare egală în raport cu bărbaţii şi, mai mult, se regăsesc într-un număr mai mic decât aceştia atunci când discutăm despre funcţii de conducere sau de reprezentare (inclusiv politică!). Printre cauze se află faptul că acestea lucrează în domenii în care veniturile sunt mai mici sau nu reuşesc să se implice în câmpul muncii întrucât viaţa de familie şi lipsa unei infrastructuri adecvate (creşe şi grădiniţe sau personal calificat pentru îngrijirea copiilor) lipsesc cu desăvârşire în unele zone, iar acolo unde există, oferta este mult mai mică decât cererea.

Totodată, un fenomen extrem de îngrijorător este cel violenţei domestice, fenomen care în România a luat amploare în anul 2020. Din păcate, statisticile arată că marea majoritate a victimelor sunt femeile şi copiii, motiv pentru care activitatea mea în susţinerea şi redactarea unor proiecte legislative pentru combaterea acestui fenomen a fost una foarte intensă după cum urmează:

• Plx 103/2018 – proiect de lege pentru modificarea art. 199, alin. (2) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal. Proiectul de lege stipulează foarte clar că împăcarea părţilor şi retragerea plângerii penale nu înlătură răspunderea penală. O faptă gravă precum violenţa domestică nu poate rămâne nesancţionată sub nicio formă!

Proiectul a fost votat în unanimitate de Camera Deputaţilor şi a fost trimis spre promulgare Preşedintelui României.

• Plx 257/2018 – proiect de lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi tratament între femei şi bărbaţi – proiectul de lege se referă la interzicerea şi pedepsirea oricărei forme de hărţuire, fie ea fizică sau psihologică, atât în spaţiul public, cât şi în cel privat.

Proiectul a devenit Legea nr. 223/2018.

• Plx 552/2018 – proiect de lege privind Registrul Naţional Automatizat cu Privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor – faptele de natură sexuală, precum şi cele de exploatare a minorilor sunt unele dintre cele mai mari pericole cu care România se confruntă. Aceste infracţiuni lasă urme adânci, traume psihologice pe care multe victime nu le mai pot depăşi. Acest registru securizat va ajuta autorităţile să ţină o evidenţă clară a agresorilor şi să prevină aceste fapte abominabile.

Proiectul a devenit Legea nr. 118/2019.

• Plx 62/2020 – proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice – prezentul proiect de lege se referă la combaterea şi pedepsirea violenţei cibernetice. Hărţuirea on-line, urmărirea on-line sau publicarea non-consensuală de informaţii şi conţinut grafic intim este interzisă şi se pedepseşte conform prevederilor din Legea nr. 217/2003.

Proiectul a devenit Legea nr. 106/2020.

În ceea ce priveşte fenomenul alarmant al scăderii natalităţii, este clar că avem datoria de a încuraja proaspetele familii, dar şi de a le ajuta atunci când acestea au cea mai mare nevoie: în primele zile în calitatea de părinţi, dar şi pe parcursul vieţii acestora, mai ales dacă vorbim despre un parteneriat în creşterea armonioasă a vieţii familiei, precum şi cu privire la accesul pe piaţa forţei de muncă a celor doi părinţi. În acest sens, am redactat şi susţinut mai multe iniţiative legislative după cum urmează:

• Plx 257/2018 – proiect de lege privind alăptarea în spaţiile publice – discriminarea mamelor şi interzicerea unor servicii pentru că acestea alăptează în spaţiul public este un lucru care nu trebuie să se întâmple. Din păcate, dreptul la hrană al bebeluşului este încălcat flagrant în aceste situaţii. Proiectul de faţă stipulează foarte clar posibilitatea alăptării în public, iar interzicerea sub orice formă reprezintă faptă contravenţională.
• Plx 132/2019 – proiect de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului – practica legală a arătat că dacă mama naşte un al doilea copil în maximum 12 luni de la neîmplinirea vârstei de 2 ani a primului copil, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, indemnizaţia de care ar beneficia dacă optează să intre din nou în concediul de creştere a copilului, va fi mai mică decât cea primită pentru primul copil. Proiectul de lege stipulează că în cazul în care se întâmplă asta, mama beneficiză de o indemnizaţie la acelaşi nivel cu cea primită pentru primul copil.

Proiectul a devenit Legea nr. 89/2019.

• Plx 201/2019 – propunerea legislativă privind acordarea unui pachet trusou pentru nou-născut – proiectul de lege la care am lucrat alături de specialişti mai bine de un an de zile, vine în sprijinul proaspetelor familii care cel puţin în primele luni de viaţă ale bebeluşului trec prin nişte schimbări majore. Pachetul trusou oferă un minimum de sprijin, conţinând produsele de maximă şi imediată necesitate ale bebeluşului.

Proiectul se află în procedură legislativă.

• Plx. 459/2020 – propunere legislativă pentru îngrijirea şi educarea timpurie a copiilor din familiile active – din păcate, infrastructura necesară creşterii în siguranţă a copilului (creşe şi grădiniţe) astfel încât părinţii să îşi poată desfăşura activitatea la locul de muncă lasă de dorit. Mediul privat a luat măsuri deja şi a decis construcţia unor creşe şi grădiniţe în incinta proprie sau chiar încheierea de parteneriate cu creşele şi grădiniţele aflate în imediata apropiere a acestora, oferind vouchere propriilor angajaţi pentru a fi decontate în acest sens. Prezentul proiect vine în ajutorul angajaţilor din sistemul public, oferind instituţiilor posibilitatea înfiinţării de creşe şi grădiniţe în propriile edificii pe baza unei cereri din partea părinţilor. Acest proiect ar ajuta proaspeţii părinţi să se întoarcă la locul de muncă mai devreme din concediul de creştere a copilului, ar stimula părinţii să fie mai activi şi mai liniştiţi ştiind că au copilul aproape de ei şi ar reduce din problemele traficului infernal, mai ales în marile centre urbane.

Proiectul se află în procedură legislativă.

• BP 625/2020 – propunere legislativă pentru modificarea şi completarea legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii – prezentul proiect de lege îşi propune declararea natalităţii ca program de interes naţional. Totodată, o altă prevedere a proiectului se adresează femeilor care provin din medii defavorizate sau au câştiguri sub salariul minim brut pe economie prevăzut în plată şi cuprinde un set de analize gratuit premergătoare sarcinii, urmărirea atentă a acesteia, posibilitatea de efectuare a unor teste specifice în caz de nevoie pentru proaspetele mămici şi gratuitatea a două proceduri de fertilizare in vitro, dacă prima procedură nu s-a soldat cu apariţia unui nou-născut.

Proiectul se află în procedură legislativă.

Acestea reprezintă doar câteva din cele 121 de iniţiative iniţiate şi/sau susţinute alături de alţi colegi parlamentari, dintre care 35 dintre acestea au devenit legi. Reprezentarea cetăţenilor şi soluţionarea problemelor acestora a fost prioritatea mea în acest mandat. Este de menţionat şi sprijinul pe care l-am primit din partea ONG-urilor cu privire la fundamentarea şi creionarea unor proiecte de lege şi chiar asumarea unor proiecte propuse de acestea, definitivate în şedinţe de lucru comune parlamentare – ONG-uri, cum este cazul BP 571/2020 – propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea legii nr. 60 din 23 septembrie 1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice. Proiectul de lege a rezultat ca urmare a prevederilor învechite ale Legii nr. 60/1991, care aşa cum ne-a fost demonstrat recent, a permis abuzuri din partea instituţiilor statului atunci când a fost vorba despre respectarea unui drept constituţional, respectiv libertatea întrunirilor.

Mai mult, cele 31 de întrebări şi interpelări adresate ministerelor, precum şi instituţiilor din subordinea sau coordonarea acestora, precum şi cele 48 de luări de cuvânt în Planul Camerei Deputaţilor vin în susţinerea celor de mai sus, respectând următorul principiu: interesele cetăţenilor primează, iar atunci când acestea sunt încălcate, este de datoria noastră să intervenim legislativ pentru soluţionarea cât mai rapidă a problemelor.

Activitatea la nivel de partid

Faptul că am avut onoarea şi plăcerea să fiu timp de un an şi jumătate preşedintele Comisiei de specialitate a Partidului Naţional Liberal, respectiv Comisia de muncă, m-a adus în legătură cu foarte mulţi colegi liberali de la nivel naţional, dându-mi astfel posibilitatea de a asculta problemele cu care aceştia se confruntă, dar şi şansa de a reuşi să creionăm împreună modificări legislative care să ne ajute pe mai departe.

Totodată, timp de un an de zile am avut plăcerea să colaborez cu Fundaţia Politică Konrad Adenauer-Stiftung (KAS) conducând alături de colegul meu, Dragoş Garofil, Modulul de Politici Sociale şi de Sănătate din cadrul Programelor de Excelenţă în Politică desfăşurate anual de către aceştia.

Nu în ultimul rând, prin audienţele desfăşurate în cadrul Cabinetului Parlamentar, am răspuns întotdeauna solicitărilor venite din partea petenţilor şi am menţinut în permanenţă legătura cu instituţiile statului român astfel încât să reuşim să soluţionăm orice problemă cu care aceştia s-au confruntat.

Au fost 4 ani plini, 4 ani cu multe proiecte materializate şi cu multe proiecte încă aflate pe traseul legislativ. Au fost 4 ani în care am propus proiecte care ajută viaţa familiilor, proiecte care protejază femeile şi copiii, proiecte care vin în sprijinul celor care doresc să activeze în câmpul muncii. Au fost 4 ani speciali, atât ca reprezentantă a opoziţiei, cât şi ca parte a echipei de guvernare în condiţii de pandemie. Doresc să mulţumesc din suflet oamenilor cu care am lucrat şi celor care, chiar şi în condiţii grele, m-au susţinut şi ajutat să aducem plus-valoare societăţii noastre.

Vă mulţumesc şi mă plec cu respect în primul şi în primul rând, dumneavoastră, tuturor celor pentru care am lucrat: cetăţenii României!