Raluca Turcan: Evaluarea doctoratelor luate de demnitari trebuie să se facă de universităţi, nu de Consiliul Naţional de Etică

Vicepreşedintele PNL Raluca Turcan a vorbit, luni, la Adevărul Live, despre problemele din sistemul de învăţământ, greva japoneză pe care liberalii o încep astăzi în Parlament, dar şi despre tergiversarea proiectului de lege privind votul prin corepondenţă.

Răspunsurile oferite de Raluca Turcan, grupate pe teme:

1. Despre sistemul universitar de învăţământ:

Acest an universitar începe ca şi până acum, sub semnul subfinanţării. Sistemul universitar este subvenţionat cu numai 0,36% din PIB. Încă sunt probleme cu sistemul de învăţământ şi programele Guvernului. Tot ceea ce înseamnă sistemul de educaţie românesc e rupt de piaţa muncii. Nu există formare pentru competitivitate pe piaţa muncii.  Care sunt domeniile de competitivitate internaţională? Nu ştim acest lucru. În funcţie de acestea, s-ar putea şti pentru ce are loc pregătirea tinerilor. Educaţia şi cercetarea trebuie să devină surse de bunăstare individuală şi socială şi să stea la baza competitivităţii internaţionale a României. Se impune îmbunătăţirea statului profesioniştilor din educaţiei şi cercetare, şi să li se acorde un rol mai activ în dezvoltarea sistemului.

Ar trebui să luăm câteva măsuri:

1. să definim şi să cădem de acord asupra domeniilor de competitivitate ale României la nivel internaţional;
2. să definim competenţele pe care dorim să le obţină tinerii la ieşirea din şcoală.
3. să actualizăm nomenclatorul calificărilor după fiecare stagiu educaţional
4. să urmărim unde se regăseşte o rată mare a abandonului şi a sărăciei pentru a veni cu măsuri cumulate din partea mai multor instituţii ale statului, pentru că acolo sunt adevăratele bombe sociale.
5.să fie încurajaţi tinerii si profesorii performanţi să între si sa rămână în sistem, să se facă investiţii în infrastructura şcolară: dotări, laboratoare şi biblioteci.
6. să fie pus un accent sporit pe etică şi calitate. Chiar dacă avem un premier plagiator - şcoala românească nu este una imorală.
 

Despre sistemul preuniversitar: 

România este o tara a contrastelor: pe de o parte avem zeci de olimpici internaţionali în toate domeniile, iar pe de altă parte, la nivel de masa, avem cifre record de analfabetism si abandon şcolar. În fiecare an avem o jumătate de generaţie de absolvenţi de liceu care nu obţin o diplomă de BAC, unul din patru tineri nu-şi poate găsi un loc de muncă, 700.000 de copii nu sunt şcolarizaţi, iar numărul profesorilor a scăzut cu 18.000. 50.000 de copii care după ce termină clasa a VIII-a nu se mai înscriu la o altă formă de învăţământ. Manualele nu ajung la timp în faţa copiilor, la început de an. Aduceţi-vă aminte de faptul că elevii din clasa a III-a nu au avut manuale noi, aşa cum trebuia şi care respectau programa şcolară, fiindu-le aduse manuale vechi. Undeva există o lipsă de interes şi de o seriozitate.  

Despre universităţile private:

Nu vreau să creez această diferenţă între universitate de stat şi universitate particulară. Eu sunt şi pentru universitatea privată. În România e un aflux foarte de mare al universităţilor şi al programelor de studii, însă nu există o ierarhizare a universităţilor din punct de vedere al calităţii. Partea de cercetare e profund viciată, profund afectată.  Una din două universităţi de stat este la limita supravieţuirii. Doar jumătate dintre studenţii din anul întâi ajung să finalizeze studiile universitare, ceea ce înseamnă un abandon uriaş. Doar 14,4% din populaţia României are studii superioare in timp ce ţările cu care intram in competiţie au peste 40%.  Dintre cei 14%, 80% nu lucrează in domeniile pentru care s-au pregătit. Concluzia este ca sistemul de educatie este rupt de piata muncii si cerintele internaţionale de competitivitate. În plus, ceea ce a făcut statul prin Ministerul Educaţiei, recunoaşterea tuturor diplomelor, chiar dacă uneori universătăţile nu au fost acreditate, mi se pare incredibil. 

Despre OUG dată de Guvernul Ponta prin care li se permite profesororilor fără doctorat să-şi coninue activitatea în sistemul universitar, deşi legea interzicea acest lucru: 

A fost o manipulare grosolană (n.r.-OUG dată de Guvern săptămâna trecută) şi o creştere a inechităţii care-i priveşte pe cei care lucreză în sistemul de educaţie.Dincolo de faptul ca nu e nicio urgenta, loveşte in sistemul de educatie care era deja pregătit sa facă un salt, cel puţin in privinţa universităţilor serioase. A fost o păcălire de joasă speţă a celor din Guvern pentru cei care privesc procesul de educaţie. Ei au spus că au salvat 3.000 de oameni de la îndepărtarea din Educaţie.

Despre ce e vorba: încă de acum patru ani, din 2011, Legea Educaţiei Naţionale (LEN) prevedea la articolul 362 ca în luna februarie 2015 toate cadrele didactice fără doctorat să nu mai poată rămâne în sistem. S-a dat atunci o perioadă de 4 ani pentru toţi cei care erau înscrişi la doctorat să-şi susţină teza, iar pentru cei care nu aveau doctoratul sau doreau să intre în sistem să ştie că aceasta este o condiţie. 

În 2011, în această situaţie erau în jur de 6000 cadre universitare. Până la termenul legal de intrare în vigoare - februarie 2015, şi-au susţinut doctoratul peste 1.500 de cadre universitare, 4.500 refuzând să respecte legea. Prin OUG 94/2014 s-a prorogat prima dată termenul de intrare în vigoare. Până la al doilea termen, încă 1.000 de cadre didactice universitare şi-au susţinut doctoratul.

Prin OUG 41/2015, de miercuri, termenul a fost prorogat din nou, cadrele didactice fiind manipulate grosolan, spunându-li-se că au fost salvate de la concediere.

Dacă vrem ca educaţia să aibă reguli clare, atunci acestea trebuie respectate de la vârf până la ultimul angajat din sistem. Prin această nouă prorogare s-a produs o inechitate faţă de cei care au ales să respecte legea şi o descurajare pentru cei care sunt în afara sistemului şi aşteaptă şansa să între în sistemul de educaţie pentru că sunt merituoşi. Universităţile erau deja pregătite, probabil si ministrul, a apărut însă de undeva o presiune uriaşa.

Am cerut Avocatului Poporului, singura instituţie care poate cere analiza constituţionalităţii Ordonanţei de Urgenţă, să ia atitudine. Am văzut că domnul Ciorbea a fost prompt în cazul Oprescu. Vreau să văd aceeaşi promptitudine şi în cazul sistemului de educaţie.

Despre verificarea doctoratelor luate de politicieni:

Evaluarea doctoratelor pentru demnitari trebuie să se facă tot de universităţi, nu să existe o instituţie specializată pentru demnitari, aşa cum este acum Consiliul Naţional de Etică din cadrul Ministerului Educaţiei. Această formă diferenţiată de analiză a doctoratelor pentru demnitari s-a făcut tot printr-o ordonanţă de urgenţă, în 2012, înainte de sărbătorile de iarnă.

Mi se pare inoportun ca o comisie de doctorat să nu aibă nicio răspundere atunci când sunt depistate cazuri de doctorate plagiate.  S-a luat răspunderea de la universităţi. Acum, dacă vrei să conteşti titlul de doctor al unui demnitar, trebuie să mergi în instanţă. 

Despre Consiliul de Etică din Ministerul Educaţiei:

Dacă voi ajunge ministru, până să vorbesc de desfinţare, vreau să văd dacă e posibil ca acest Consiliu de Etică să fie funcţional. Depolitizarea instituţiilor este esenţială, fapt la 

Dacă l-ar vota pe Gabriel Oprea ca premier:

PNL a afirmat foarte clar că un Guvern în jurul PSD nu are cum să fie un Guvern profesionist. Nu are cum să ducă spre o creştere a nivelului de trai şi o moralitate. Ceea ce e în jurul lui Ponta şi a domnului Oprea este exlclus. Noi avem un premier pe care îl susţinem: Cătălin Predoiu. 

Despre moţiunea de cenzură:

Eu cred că momentul ales a fost unul bun şi corect. Nu putea fi trecută cu vederea această trimitere în judecată a premierului POnta care l-a plasat într-o situaţie unică în Europa.  Numai România cu Victor Ponta a menţinut această lipsă de moralitate la vârful politicii. Un premier trimis în judecată e un om care nu te mai poate reprezenta. Momentul a fost bun pentru a sancţiona actuala guvernare.  Am văzut că interesul naţional este lângă Ponta, nu lângă cetăţeanul de rând. Odată cu apropierea alegerilor , cei care îşi negociază  susţinerea la bucată au un cost foarte scump.

Despre greva japoneză şi legea votului prin corespondenţă:

Cât de sfidătoare este atitudinea pentru un angajament pe cae toate partidele l-au luat. PNL şi-a luat angajamentul demult faţă de acest proiect. Dar, şi PSD-ul şi-a asumat proiectul votului prin corespondenţă.  PSD-ul şi partidele din jurul PSD mai au o lună să demonstreze dacă îi preţuiesc pe românii din străinătate sau îi sfidează.  Ştiu că PNL are un proiect de vot prin corespondenţă asumat, negociat cu instituţiile abilitate. Un proiect care poate deveni lege şi realitate. 

PSD-ul nu vrea acest proiect dintr-o logică electorală. Realizarea proiectului ar fi doar o chestiune de opţiune, iar în câteva zile ar fi realiatate. Probabil e un calcul electoral meschin. Dacă votează mai mulţi români din străinătate, oare ce se întâmplă cu votul din ţară.