Revenirea lui Putin s-a petrecut în ziua în care s-a împlinit un an de la anexarea Crimeei, moment evocat  de preşedintele rus într-un documentar înregistrat înaintea misterioasei sale dispariţii. Deasemenea, revenirea sa după pauza pe care Kremlinul nu a reuşit totuşi să o explice, s-a făcut în ziua începerii unor exerciţii militare fără precedent în zona Mării Negre.

Gruparea navală NATO la care participă nave din şase naţiuni aliate, inclusiv România, desfăşoare cele mai complexe exerciţii organizate vreodată în Marea Neagră. De partea cealaltă mii de soldaţi ruşi iau parte la aplicaţii militare atât în Marea Neagră, dar şi în alte regiuni din centrul şi din nordul ţării.  În acelaşi timp, forţele NATO sunt angrenate în aplicaţii şi în centrul continentului la baza Ramstein din Germania.

Cine se mai întreabă despre izbucnirea unui nou război rece are în faţă tabloul complet. Logica descurajării a început să funcţioneze. Iar, Marea Neagră a devenit o scenă de prim rang în această nouă confruntare.  România este şi va fi în prima linie în acest joc geostrategic care se poate încălzi în orice moment.

Angrenată în efortul de pe Flancul Estic al Alianţei, România este angrenată şi pe  frontul intern generat de lupta anti-corupţie. Guvernarea PSD a fost serios zdruncinată de ultimele acuzaţii aduse unor importanţi membri, fosti sau actuali, ai echipei ministeriale, cum sunt cei doi apropiaţi ai premierului Ponta, Dan Şova şi Darius Vâlcov.

Până acum, premierul a dovedit că are capacitatea de a păstra în sprijinul său o majoritate parlamentară confortabilă. Totuşi, este pentru prima oară când colaboratori politici foarte apropiaţi ai lui Victor Ponta se văd în situaţia de a fi duşi în arestul poliţiei. Votul din Senat în ceea ce îl priveşte pe Dan Şova va pune la încercare soliditatea coaliţiei şi a PSD. PSD, lovit puternic atât la centru, cât şi la nivelul baronilor locali, este cu nervii întinşi la maxim.

Dar, nici PNL nu a dovedit până în prezent că ar avea capacitatea să preia guvernarea în cazul unei defecţiuni la nivelul PSD. Aflat parcă în transă, PNL a pierdut ritmul şi arată ca un telespectator al ştirilor aşteptând să comenteze vag ce s-a mai întâmplat prin târg. Pe măsură ce PSD este tot mai lovit, PNL în loc să folosească prilejul, pare tot mai decuplat şi mai stins în reacţii. În mod clar, deşi susţine că vrea la guvernare, PNL nu este pregătit şi nici nu îşi doreşte prea tare să preaia cheile de la Palatul Victoria. Poate că liderii partidului se gândesc că sunt vremuri grele şi, până nu se liniştesc apele, este bine să stea mai departe de ochiul furtunii.

Mai rămâne în joc preşedintele Johannis. El a cerut în mod corect demiterea sau revocarea ministrului Finanţelor, dar Victor Ponta i-a răspuns printr-o manevră de prestidigitaţie politică. Darius Vâlcov a demisionat, dar mai stă în funcţie până e gata codul fiscal. Preşedintele nu are cum accepta o asemenea formulă, dar nici nu are o marjă prea mare de acţiune. Guvernul Ponta este erodat de acţiunile Justiţiei, dar Opoziţia nu pare dispusă să se angajeze la greu. PNL nici măcar nu a schiţat o echipă guvernamentală, iar programul făcut public mai are mult până să se califice drept program de guvernare. Lucrurile se pot precipita în orice moment. Şi în Marea Neagră şi la Bucureşti. Dacă PNL nu este o ameninţare, DNA ar putea duce la căderea guvernului. Are Iohannis o echipă pregătită să guverneze în momente tulburi?