PSD a propus un premier care să ţină locul cald pentru Dragnea. Planul prin care liderul PSD va ajunge în fruntea Guvernului până la Paşte

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Sevil Shhaideh a fost propusă premier de PSD doar ca variantă temporară. Planul social-democraţilor este să-l instaleze pe Liviu Dragnea la Palatul Victoria „până la Paşte“, după ce Curtea Constituţională le va permite persoanelor cu cazier să ajungă în Guvern. Între timp, Liviu Dragnea a fost ales preşedinte al Camerei Deputaţilor

O condamnare nedreaptă şi o lege neconstituţională nu mi-au permis să cer funcţia de premier, deocamdată“, a început Liviu Dragnea discursul de la finalul consultărilor cu preşedintele Klaus Iohannis. Fraza, cu accent pe „deocamdată“, rezumă cu exactitate modul în care Liviu Dragnea a ajuns să o propună pe Sevil Shhaideh pentru funcţia de premier. În condiţiile în care Legea de funcţionare a Guvernului interzice unuei persoane condamnate penal - aşa cum este Liviu Dragnea - să ajungă ministru sau premier, liderul PSD a găsit soluţia de compromis: o persoană fidelă, care să-i lase locul în fruntea Guvernului imediat ce interdicţia va fi ridicată. Iar traducerea politică a cuvântului „deocamdată“ ascunde un plan gândit minuţios de PSD.

Ce calcule îşi face PSD
Potrivit unor surse social-democrate, Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, va contesta la Curtea Constituţională articolul din legea de funcţionare a Guvernului care interzice unui condamnat penal să fie ministru sau premier. Rolul lui Victor Ciorbea este esenţial, în condiţiile în care doar Avocatul Poporului poate contesta la CCR o lege aflată în vigoare. Până acum, Ciorbea a încercat să păstreze o oarecare echidistanţă politică şi a anunţat că va decide dacă va contesta sau nu articolul cu pricina abia după ce va fi instalat noul Guvern. Însă surse din PSD au povestit pentru „Adevărul“ că atitudinea lui Ciorbea l-a înfuriat le Liviu Dragnea. „Noi ne aşteptam ca Ciorbea să conteste legea la CCR, pentru că este vădit neconstituţională. Dar Curtea trebuie să decidă, şi o poate face numai în urma unei contestaţii trimise de Ciorbea“, a explicat un vicepreşedinte al PSD pentru „Adevărul“. Întrebat, după consultările de la Cotroceni, cum comentează decizia lui Victor Ciorbea de a nu contesta Legea de funcţionare a Guvernului, Liviu Dragnea a răspuns ironic: „O atitudine foarte curajoasă“. Este doar o chestiune de zile până când Victor Ciorbea va trmite la CCR articolul care îl opreşte pe Dragnea să fie premier, întrucât funcţia sa depinde de Parlament, acolo unde PSD şi ALDE au majoritate. Deci postul său stă în mâna lui Liviu Dragnea. Iar viitorul lui Liviu Dragnea stă în pixul Avocatului Poporului, dar nu neapărat al lui Victor Ciorbea.

Cheia e la CCR
Odată ajuns pe masa CCR, liderii PSD speră că articolul care le interzice prezenţa în Guvern celor cu cazier penal va fi declarat neconstituţional. „Am tot dat exemplul acesta şi îl repet: dacă dumneavostră faceţi un accident şi primiţi o condamnare cu suspendare, conform legii, nu mai puteţi fi ministru niciodată în viaţă. E constituţional? Eu cred că nu“, au declarat surse din  conducerea PSD pentru „Adevărul“. În afara argumentelor juridice, PSD se bazează şi pe un mare atu politic: are majoritate la Curtea Constituţională. Iar dacă CCR va declara articolul neconstituţional, atunci Parlamentul - controlat de PSD - va trebui să pună legea în acord cu decizia Curţii. Practic, va elimina interdicţia din Legea de funcţionare a Guvernului, iar Liviu Dragnea va putea ajunge la Palatul Victoria. „Dacă CCR declară legea neconstituţională, Liviu Drganea va fi premier până la Paşte“, au calculat social-democraţii. Dacă Victor Ciorbea va sesiza CCR în luna ianuarie, durează aproximativ 30 de zile până când magistraţii dezbat speţa. În cazul unei decizii favorabile lui Dragnea, Parlamentul – controlat de majoritatea PSD – va modifica rapid legea şi o va trimite la promulgare. Preşedintele Klaus Iohannis ar putea să o întoarcă în Parlament, deci s-ar mai pierde ceva timp, dar, oricum, până în aprilie-mai bariera legală nu va mai exista.

Următorul pas ar fi ca Sevil Shhaideh să demisioneze din fruntea Guvernului, pentru a-i face loc lui Liviu Dragnea, pas ce ar fi o simplă formalitate, pentru că Shhaideh nu iese din cuvântul preşedintelui PSD. „Sevil Shhaideh este un om în care eu am încredere totală, iar prin această propunere din partea mea e şi un mesaj puternic pe care îl transmit tuturor cetăţenilor României că îmi asum întreaga responsabilitate pentru activitatea guvernamentală şi pentru punerea în aplicare a acestui program de guvernare. Responsabilitatea politică e în primul rând la mine şi nu am de gând să o las“, a spus Liviu Dragnea, arătând că el este adevăratul premier. În 2015, când a demisionat din fruntea Ministerului Dezvoltării ca urmare a condamnării penale, Liviu Drganea a lăsat-o succesoare chiar pe Sevil Shhaideh.

Totuşi, o eventuală demisie a lui Shhaideh din fruntea Guvernului l-ar aduce pe Liviu Dragnea din nou în faţa preşedintelui Klaus Iohannis. Şeful statului ar putea putea să-l refuze iar pe Dragnea, invocând criterile de integritate, însă liderul PSD are de partea sa votul popular. În plus, PSD îşi va spori, prin racolări, numărul de parlamentari, iar cu o majoritate solidă l-ar putea ameninţa pe Klaus Iohannis cu suspendarea. 

Premierul strict secret
Liviu Dragnea a fost singurul om care a ştiut pe cine va propune premier. Călin Popescu Tăriceanu şi Daniel Constantin, aliaţii lui Dragnea în Parlament, au aflat de Sevil Shhaideh abia când au ajuns la Cotroceni, unde l-au însoţit pe Liviu Dragnea la consultările cu Iohannis. Nici măcar propriul partid nu a ştiut cine este premierul propus. Înainte de consultări, Dragnea i-a convocat pe social-democraţi pentru a le cere mandat în alb, astfel încât a anunţat direct la Cotroceni numele premierului. „Ne-a spus să mergem pe mâna lui, pentru că premierul propus va respecta interesele partidului“, au relatat surse din PSD pentru „Adevărul“.

Cum joacă Iohannis?
Surse participante la consultările dintre Klaus Iohannis şi delegaţia PSD- ALDE au declarat pentru „Adevărul“ că şeful statului i-a spus lui Liviu Dragnea că „Sevil Shhaideh, la prima vedere, pare o propunere decentă“. Iohannis nu are prea multe variante la dispoziţie. Poate propune un alt premier, dar cu siguranţă va fi trântit de „binomul“ PSD-ALDE. Dacă va continua să se opună PSD, Iohannis ar putea forţa şi o a doua propunere, care, la fel, va pica în Parlament. Iar dacă va dizolva Parlamentul şi va declanşa alegeri anticipate, Iohannis ar ajuta indirect tot PSD, care, pe fondul victoriei clare din 11 decembrie, ar putea obţine singur majoritate absolută.

Cum au reacţionat partidele
Liderii partidelor de opoziţie, PNL USR şi PMP, au criticat propunerea făcută de PSD. UDMR, partid care este în acelaşi timp şi în opoziţie, dar şi la putere, după ce a semnat un acord de colaborare parlamentară cu PSD, va vota un Guvern condus de Shhaideh.

  • Nicuşor Dan, preşedinte USR: PSD a propus azi un nume de prim-ministru care este Liviu Dragnea printr-un interpus. Nu o să votăm un astfel de Guvern.
  • Traian Băsescu, preşedinte PMP: La noi nu are importanţă cine a fost desemnat, noi suntem în opoziţie. Deci, oricum nu votăm instalarea Guvernului. 
  • Raluca Turcan, preşedinte interimar PNL: E o propunere care arată obsesia de control a lui Liviu Dragnea. Ne duce cu gândul la practici din timpul mandatului lui Adrian Năstase. Nu cred că oamenii care au votat PSD au votat pentru fina lui Dragnea în fruntea Guvernului.
  • Kelemen Hunor, preşedinte UDMR: Aşa cum o cunoaştem, Sevil Shhaideh este o persoană onestă, corectă, cunoaşte foarte bine administraţia. Nu avem nimic de reproşat, noi credem că e un om capabil, va putea conduce un Guvern.


Dragnea a devenit al treilea om în stat

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a fost votat, ieri, preşedinte al Camerei Deputaţilor, funcţie echivalentă cu a treia poziţie în stat potrivit ierarhiei constituţionale. Liviu Dragnea a fost singură propunere care s-a supus la vot. Niciun alt partid nu a lansat un nume care măcar să încerce să-l concureze pe liderul PSD. Alegerea şefului deputaţilor a însemnat şi primul vot secret, cu bile, în urmă căruia Dragnea a strâns în jurul sau o majoritate confortabilă de 213 deputaţi. Decizia lui Dragnea de a prelua şefia Camerei Deputaţilor ţine de intenţia de a-şi consolida şi mai mult puterea şi influenţa asupra partidului. Primul discurs al lui Dragnea în noua sa calitate a avut un mesaj de substrat, direcţionat către celelalte instituţii ale statului. Dragnea a arătat că Parlamentul are puterea de a modifica legile, dar a şi anunţat un control parlamentar real asupra instituţiilor care răspund, cel puţin teoretic, în faţă Legislativului. „Activitatea de control a instituţiilor pe care Parlamentul e abilitat să o exercite nu trebuie să mai fie mimată“, a spus liderul PSD, cu trimitre la serviciile secrete. 

Pe lângă funcţia de preşedinte, PSD va mai deţine şi alte trei funcţii de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor din totalul de patru: Florin Iordache, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, Gabriel Vlase şi Rovana Plumb. Cea de-a patra funcţie de vicepreşedinte îi revine liberalului Cătălin Predoiu. Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, unde PSD are o majoritate solidă, decide asupra proiectelor de lege care intră pe ordinea de zi.

„Instituţiile de forţă“, luate în vizor

Călin Popescu-Tăriceanu a fost ales preşedinte al Senatului, după ce 87 din totalul de 130 de senatori prezenţi au votat „pentru“. Copreşedintele ALDE, singura propunere pentru această funcţie, a fost susţinut de PSD, ALDE şi UDMR. Imediat după vot, în discursul de mulţumire pentru vot, Tăriceanu s-a lansat într-un atac la adresa „instituţiilor de forţă“. „Parlamentul trebuie să îşi exercite un rol activ de control al instituţiilor de forţă. Conducerea acestor instituţii sau conducerile acestor instituţii nu sunt alese democratic, după cum ştiţi, şi funcţionarea lor este de multe ori, prin natura rolului pe care şi-l asumă, netransparentă. Este o vorbă pe care o cunoaşteţi mulţi – puterea corupe, iar puterea absolută corupe absolut. Am văzut în ultimii ani cum unele instituţii de forţă au acţionat ca şi cum puterea lor nu are limite“, a declarat preşedintele Senatului, care a precizat că instituţiile trebuie să ţină cont că puterea vine de la popor.

După discursul lui Tăriceanu s-a trecut la alegerea noului Birou Permanent al Senatului, format din preşedintele acestei Camere şi alte 12 persoane. Biroul Permanent al Senatului a fost ales prin vot secret cu bile, toţi cei 130 de senatori prezenţi votând „pentru“. Cei patru vicepreşedinţi Senatului vor fi Nicolae Bădălău şi Claudiu Manda, din partea PSD; Laura Scântei, din partea PNL şi Mihai Goţiu, din partea USR.

De asemenea, cei patru secretari ai Senatului sunt Adrian Ţuţuianu şi Marian Pavel, de la PSD; Marcel Vela, de la PNL şi Ioan Iustin Talpoş din partea PMP. În calitate de chestori au fost aleşi Doina Fedorovici şi Paul Stănescu, de la PSD; Alexandru Pereş, din partea PNL şi Tanczos Barna de la UDMR.
 

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite