PSD a pregătit salvarea lui Corlăţean: „De ce să fie Titus scos ţap ispăşitor? Aici nu mai vorbim de pungi cu bani luate prin cimitire sau de şpăgi ascunse în tablouri“

Surse parlamentare au povestit pentru „Adevărul“ că majoritatea PSD-UNPR-ALDE din Senat va bloca marţi ridicarea imunităţii lui Titus Corlăţean şi, automat, va omorî din faşă dosarul votului din diaspora.

Senatul va vota marţi solicitarea DNA de începere a urmărării penale pentru Titus Corlăţean, acuzat că, din postura de ministru de Externe, a blocat votul la alegerile prezidenţiale din 2014. Practic, senatorii vor decide, totodată, şi soarta anchetei, pentru că, în cazul unui vot negativ, dosarul va fi închis, întrucât procurorii nu se vor putea atinge de cel care a blocat, oficial, deschiderea unor noi secţii de vot în comunităţile mari de români din străinătate. „În cazul unui vot împotrivă, dosarul e aproape mort. Procurorii vor trebuie să strângă alte probe şi să mai ceară o dată ridicarea imunităţii în Parlament, dar e aprope imposibil să mai vină cu probe noi după aproape doi ani“, spune avocatul Elenina Nicuţ.

Tocmai pentru că miza votului este foarte mare, partidele care formează majoritatea în Senat – PSD, UNPR, ALDE – au refuzat să spună public dacă vor vota favorabil sau împotriva Justiţiei. Însă, potrivit unor surse politice, liderul PSD, Liviu Dragnea, i-a promis lui Titus Corlăţean că partidul nu-l va abandona la greu. Deşi nu este implicat direct în dosar, Dragnea poartă o imensă povară morală. Surse din PSD  au povestit că, în 2014, Liviu Dragnea, din postura de şef de campanie al lui Victor Ponta, a insistat ca MAE să nu deschidă noi secţii de vot. „Liviu a bătut atunci cu pumnul în masă, spunând că, dacă votează toată diaspora, Victor pierde. Dar nu se aştepta nimeni să iasă un asemenea iureş“, au povestit sursele citate. „Oficial, fiecare parlamentar de la noi va vota conform propriei conştiinţe. Intuiţi singur care va fi rezultatul“, a povestit, zâmbind, un parlamentar al PSD, pentru „Adevărul“.  „Există o înţelegere între cei trei lideri (Dragnea, Tăriceanu, Steriu) ca Titus să fie salvat. De altfel, aţi văzut că şi Comisia Juridică a dat aviz negativ, deci, de data asta, nu se mai ascunde nimeni“, a spus un alt parlamentar UNPR, cu condiţia anonimatului.

Când să luăm o decizie în partid? Au fost alegerile locale. Spre exemplu, eu, personal, am fost prins cu campania, apoi am alergat prin judeţ să fac majorităţi, nici nu ştiu dacă mai cântăresc 60 de kg. Laurenţiu Coca, senator PSD

Exact de raportul Comisiei Juridice vorbeşte, oficial, şi senatoarea PSD Ecaterina Andronescu. „N-am luat nicio decizie, deocamdată, la nivel de partid, dar ne vom orienta după raportul consultativ al Comisiei Juridice“, a spus Ecaterina Andronescu pentru „Adevărul“. Întrebată dacă asta se traduce printr-un vot împotrivă, dat fiind că raportul Comisiei Juridice este negativ, Ecaterina  Andronescu a răspuns: „Importantă este argumentaţia colegilor din Comisia Juridică, nu neapărat rezultatul votului. Eu n-am citit raportul încă, dar dacă e să judecăm la rece, un ministru nu ia decizii de unul singur. Aşadar, trebuie să vedem dacă a fost o decizie de oportunitate sau dacă e vorba de un abuz. Marţi, după ce-l vom asculta pe Titus, vom decide“.

„Va conta Titus Corlăţean, el, ca om“
Şi Laurenţiu Coca, viceliderul senatorilor PSD, îşi va forma o opinie tot pe baza raportul făcut de colegii săi jurişti. „Când să luăm o decizie în partid? Au fost alegerile locale. Spre exemplu, eu, personal, am fost prins cu campania, apoi am alergat prin judeţ să fac majorităţi, nici nu ştiu dacă mai cântăresc 60 de kg. Votul de marţi va depinde foarte mult de raportul Comisiei Juridice“, a spus Coca pentru „Adevărul“. Practic, Coca a ales o cale mai diplomată de a spune că va vota împotriva solicitării DNA.

Haralambie Vochiţoiu, liderul senatorilor UNPR,  ne ia şi el pe ocolite, dar, până la urmă, mai-mai că ar paria pe salvarea lui Titus Corlăţean. „Votul de marţi nu va avea o componentă politică, ci una personală. Va conta Titus Corlăţean, el, ca om. În plus, potenţiala vinovăţie pe care procurorii o indică e, de această dată, cum să vă spun... Aici nu mai vorbim de pungi cu bani luate prin cimitire sau de şpăgi ascunse în tablouri. Uitaţi-vă că s-a dat drumul la înscrieri online ca diaspora să voteze la alegerile parlamentare. Câţi s-au înscris? Foarte puţini. Atunci de ce să fie scos ţap ispăşitor Titus? Pentru ce? Toate aceste lucruri vor conta“, crede Vochiţoiu, care susţine că fostul ministru de Externe este apreciat în Senat. „Titus Corlăţean a fost un ministru abordabil, n-a fost cu nasul pe sus, ca alţii. Contează şi asta“, spune progresistul Vochiţoiu.

„Efectul pervers al deciziei CCR“
Pe lângă efectul strict juridic, votul negativ pe care PSD îl va da în plenul Senatului are şi o dimenisune simbolică. Închiderea dosarului ar însemna o nouă umilinţă pe care PSD o aplică românilor din străinătate. Tocmai ca să contracareze o reacţie negativă, social-democraţii se vor folosi de hotărârea de joi a CCR privind abuzul în serviciu, exact una dintre acuzaţiile pe care i le aduc procurorii DNA lui Corlăţean. „Din ce mi-au explicat colegii jurişti, decizia CCR este în favoarea lui Titus. A scris şi Victor Ponta pe Facebook despre asta. Eu nu mă pricep“, a spus un vicepreşedinte al PSD pentru „Adevărul“. După ce magistraţii CCR au decis că abuzul în serviciu nu mai înseamnă exercitarea atribuţiilor „în mod defectuos“, ci „prin încălcarea legii“, Ponta  scris pe Facebook: „Caz tipic – dosarul lui Titus Corlăţean! Nu scrie în nicio lege câte secţii de vot trebuie să fie în străinătate, putea legal să facă oricâte considera oportun (şi a făcut un număr identic ca în 2009, când nu a fost nicio problemă)!“.

Avocatul Elenina Nicuţ spune că, strict din perspectivă juridică, Ponta are dreptate. „Simţim acum caracterul pervers al acestei decizii a CCR. Magistraţii constituţionalişti s-au limitat să definească abuzul în serviciu prin «încălcarea legii», deşi legea nu e suficient de clară încât să poată acoperi toate situaţiile. Spre exemplu, în cazul Corlăţean vorbim clar despre favorizarea unei persoane (Victor Ponta) în detrimentul interesului public (dreptul de a alege), pentru că asta a urmărit Corlăţean: să împiedice lumea să voteze, ca să-i creeze un avantaj lui Ponta. Or, acum vedem că decizia CCR, în cazul votului din diaspora, îl dezincriminează parţial pe Corlăţean“, a explicat Elenina Nicuţ pentru „Adevărul“. De ce parţial? Pentru că, pe lângă acuzaţia de abuz în serviciu, procurorii susţin că, prin faptul că a refuzat să deschidă mai multe secţii, fostul ministru de Externe i-a privat pe români de dreptul la vot. 

„Problema e că cealaltă infracţiune – abuzul în serviciu – ar fi avut mai multe şanse de reuşită în instanţă. Pentru că există nişte ordine de ministru semnate de Corlăţean care arată faptul că el s-a opus deschiderii de noi secţii de vot. Faptul că a oprit pe cineva să voteze e mai greu de demonstrat“, spune Elenina Nicuţ. Însă nu plenul Senatului trebuie să decidă dacă hotărârea CCR i se aplică şi lui Corlăţean, ci un judecător. Tocmai de aceea, plenul ar trebuie să-i ridice imunitatea fostului ministru de Externe.

Titus Corlăţean a fost un ministru abordabil, n-a fost cu nasul pe sus, ca alţii. Contează şi asta. Haralambie Vochiţoiu, liderul senatorilor UNPR