PSD pregăteşte un nou atac asupra CCR
0
Aleşii PSD interpretează legea în mod absurd pentru a-l revoca din funcţia de judecător al Curţii Constituţionale pe Ştefan Minea, votat de Camera Deputaţilor în urmă cu cinci ani. PSD aduce ca argument şi cazul Şova, însă dacă s-ar aplica interpretarea social-democraţilor, fostul ministru ar trebui să fie arestat deja.
Pe final de sesiune parlamentară, PSD a adus o luptă intensă pentru a-l îndepărta de la Curtea Constituţională pe Ştefan Minea, judecător votat de Parlament în 2010, în timpul guvernării PDL. La prima vedere, demersul PSD părea strict politicianist (evoca în continuare lupta împotriva regimului Băsescu) şi fără soţi de izbândă (este imposibil să schimbi un magistrat al CCR la mijlocul mandatului din motive neimputabile lui). Săpând mai adânc, am dat însă peste o strategie bine închegată a liderilor PSD, dar care, paradoxal, s-a lovit de opoziţia unor oameni tot din PSD, însă ceva mai temători. Planul a fost dirijat în Parlament de liderul deputaţilor PSD, Marian Neacşu, care în data de 10 iunie a trimis o scrisoare Comisiei Juridice prin care a cerut să fie avizată propunerea de revocare din funcţie a judecătorului Ştefan Minea. În argumentaţia sa, Marian Neacşu s-a folosit în de ultima decizie CCR în cazul Dan Şova.
Să facem o scurtă paralelă între cazul Dan Şova şi cazul Ştefan Minea. În urmă cu câteva luni, când DNA a cerut pentru prima dată arestarea lui Dan Şova, Senatul a respins solcitarea procurorilor pe motiv că nu s-a întrunit jumătate plus unu din numărul total al senatorilor ( majoritate absolută), fapt stipulat în Regulamentul Senatului, ci doar majoritatea simplă (a celor prezenţi). PNL a contestat decizia la CCR, iar magistraţii au statuat că orice hotărâre adoptată de Parlament, altele decât cele de adoptare a propriilor Regulamente, se adoptă cu majoritatea parlamentarilor prezenţi (majoritate simplă).
Ce s-a întâmplat acum 5 ani
Plecând de la ipoteza că orice hotârâre se adoptă cu majoritate simplă, Marian Neacşu s-a întors în iunie 2010. Atunci, PDL avea o majoritate foarte strânsă în Parlament, iar la şedinţa în care urma să se voteze noul magistrat al CCR din partea Camerei Deputaţilor nu s-au strâns suficienţi aleşi portocalii. Astfel, PSD a strâns o majoritate simplă (a celor prezenţi) şi câştigător a ieşit Valer Dorneanu, cu 161 de voturi, în detrimentul lui Ştefan Minea, care a primit doar 123 de voturi. Numai că Legea Curţii Constituţionale spune clar că judecătorii sunt votaţi cu majoritate absolută, nu simplă - deci Dorneanu avea de acumulat 168 de voturi, nu 161, ca să fie validat.
De altfel, la începutul şedinţei din data de 1 iunie 2010, preşedintele de atunci al Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, potrivit stenogramei, spunea: „Potrivit art.5 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, numirea judecătorilor la CCR se face cu votul majorităţii deputaţilor“. Iar legea de organizare a CCR, invocată de Robertat Anastase, exact asta spune: „Fiecare Cameră a Parlamentului numeşte, cu votul majorităţii membrilor săi, în calitate de judecător, persoana care a întrunit numărul cel mai mare de voturi“.
Plecând de la lege, PDL a reluat votul pe 14 iunie, a strâns o majoritate absolută de 168 de voturi pentru Ştefan Minea şi 1 vot împotrivă (întrucât PSD şi PNL au boicotat şedinţa). Facem un arc peste timp şi ajungem în iunie 2015, când Marian Neacşu vine şi spune: dacă CCR a decis în aprilie 2015 că orice hotărâre a Parlamentului se adoptă cu majoritate simplă (deci şi o hotărâre de numire a unui judecător la CCR), atunci votul din 2010 pentru Valer Dorneanu a fost constituţional, deci Ştefan Minea trebuie revocat.
Legea CCR e potenţial neconstituţională
Numai că Marian Neacşu uită de legea de funcţionare a CCR, care impune, la fel ca în 2010, o majoritate absolută pentru numirea unui judecător. La prima vedere, pare o neconcordanţă: legea de funcţionare a CCR (care prevede o majoritate absolută) se bate cap în cap cu o altă decizie a CCR, dată în cazul Dan Şova (care prevede o majoritate simplă). Care primează? În acest moment, legea CCR este doar prezumtiv neconstituţională.
Altfel spus, dacă cineva contestă la CCR articolul referitor la numirea unui magistrat din însăşi legea de funcţionare a Curţii, sunt toate şansele ca CCR să declare acel articol neconstituţional. Invocând Constituţia, Curtea ar decide că şi hotărârea de numire a unui judecător se adoptată tot cu majoritate simplă, la fel ca toate hotărârile Parlamentului. Numai că, atât timp cât nimeni nu contestă acel articol el este considerat constituţional, deci se aplică în continuare. Şi chiar dacă s-ar schimba legea, Ştefan Minea tot nu ar putea fi revocat, pentru că o decizie a CCR nu se aplică retroactiv, ci doar pentru viitor.
Alţi PSD-işti sunt prudenţi
Deputaţii din Comisia Juridică - unde PSD are majoritate - şi-au dat seama de absurdul situaţiei, n-au acceptat interepreatarea lui Marian Neacşu şi au trimis srisoarea semnată de colegul lor înapoi către Biroul Permanent. „Oamenii PSD din Comisie s-au văzut între ciocan şi nicovală. Pe de o parte, au văzut că legea CCR este constituţională şi că nu pot face nimic, pe de altă parte Neacşu, omul lor, insita cu revocarea lui Minea“, au spus pentru „Adevărul“ surse din Comisia Juridică.
Însă în şedinţa conducerii Camerei Deputaţilor, în loc să îngroape subiectul, Marian Neacşu a cerut din nou abrogarea hotărârii prin care Minea a fost numit la CCR şi „demararea procedurilor pentru alegerea unui nou judecător“.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, citind din procesul verbal din 2010, l-a contrazis pe Neacşu. „Mircea Ştefan Minea a obţinut 168 de voturi, adică jumătate plus unu din total, fiind desemnat judecător al CCR“, a spus Zgonea. Neacşu răspunde: „Consultând şi parcurgând stenograma şedinţei din acea zi, nici măcar acel cvorum– care era trecut în legea de funcţionare a CCR - nu a fost împlinit“. Practic, Neacşu vorbşte de faptul că în procesul verbal de numărare a voturilor din 2010 figurează 183 de deputaţi prezenţi, dintre care 168 au votat pentru Minea. Însă Neacşu a susţinut că în stenograma şedinţei apar numai 182 de parlamentari care au răspuns prezent. Diferenţa de un singur om prezent este crucială, pentru că majoritatea absolută a fost obţinută de PDL la diferenţă de un singur vot.
Număraţi bob cu bob
„Comisia Juridică să spună că a numărat «bob cu bob» stenograma, că sunt 182, că 12 au spus că sunt prezenţi şi că nu votează, că 170 au fost cei care au votat, că două voturi au fost nule, că unul a fost împotrivă şi, deci, au fost 167“, a spus Zgonea, care a decis să retrimită scrisoarea la Comisia Juridică. Vicepreşedintele Comisiei, Ciprian Nica (PSD), spune că a numărat «bob cu bob». „Domnule, am luat lista şi ies 182 prezenţi, câţi spune Neacşu. Dar în procesul verbal scrie 183. Reluăm discuţiile la toamnă, nu rămâne aşa“, a spus Nica pentru „Adevărul“.
Am numărat şi noi „bob cu bob“ stenograma şi, într-adevăr, ies 182 prezenţi. Şi atunci de unde diferenţa de un vot? „E posbili ca unul să nu apară în stenogramă. Oricum, până la cazul Anastase cu legea pensiilor (n.r.- septembrie 2010), când voi, presa, aţi descoperit că erau mai puţini în sală decât prezenţi, nimeni nu stătea să numere. Ştiam că PDL are majoritate, ne aşteptam să treacă hotărârile. Dacă atunci nu s-a sesizat nimeni, rămâne aşa“, explică senatorul PSD Ioan Chelaru. În 2010, din comisia de numărare a voturilor pentru Ştefan Minea a făcut parte şi deputatul PSD Florin Pâslaru. L-am întrebat dacă îşi mai aminteşte să fi fost vreo discuţie atunci despre numărul deputaţilor prezenţi, mai ales că PSD era în Opoziţie. „N-a fost niciun scandal, nimic. Nu-mi amintesc să fi fost ceva deosebit“, a spus Pâslaru. În acest condiţii, pe ce se va baza în toamnă Comisia Juridică când va dezbate din nou cazul Minea: pe stenograma de prezenţă sau pe procesul verbal? „Evident, ce scrie în procesul verbal contează. Pe baza procesului verbal se publică şi hotărârea în Monitorul Oficial“, a conchis Ioan Chelaru.
Vor capul lui Minea, dar îl înfundă pe Şova
Interepetarea lui Marian Neacşu, că o hotărâre din trecut poate fi revocată de o decizie ulterioară a CCR, ar avea repercusiuni grave chiar asupra PSD. Mai exact, asupra lui Dan Şova. Explicaţia sună în felul următor: prima solicitare a procurorilor de reţinere a lui Şova a fost respinsă de Senat pentru că nu a fost întrunită majoritate absolută, dar a fost întrunită majoritate simplă ( aidoma cazului Valer Dorneanu). Apoi CCR a spus că orice hotărâre trebuie adoptată cu majoritate simplă ( deci şi o hotărâre de reţinere). Dacă am accepta interepetarea deputatului PSD, asta ar însemna ca fostul ministru al Transporturilor să fie arestat, retroactiv, iar Ştefan Minea demis, tot retroactiv. „Situaţia votului asupra judecătorului de la CCR, domnul Minea, este absolut similară cu votul domnului Şova“, spune Neacşu. Situaţia seamănă, însă nu mai poate produce efecte juridice.
Se încarcă comentariile...
