PSD pregăteşte din nou „marţea neagră“. Ponta vrea să opereze Codul Penal

Actuala majoritate parlamentară, strânsă în jurul PSD, intenţionează să modifice Codul Penal, în sensul în care vrea să-i constrângă pe judecători să decidă mult mai greu măsura arestului preventiv. Altfel spus, „marţea neagră“ se întoarce în Parlament, într-o versiune puţin mai moale

Valul de politicieni arestaţi i-a făcut pe liderii partidelor de la Putere să se gândească la un set de măsuri prin care să le mai pună frână procurorilor. Potrivit unor surse politice, PSD, împreună cu partidele-satelit aflate la guvernare, vrea să iniţieze un proiect legislativ prin care să modifice Codul Penal. Mai exact, să reformuleze articolul 223 din noul Cod Penal, care enumeră „condiţiile şi cazurile de aplicare a măsurii de arestare preventivă“, un articol care a trimis după gratii, de obicei în arestul Poliţiei Capitalei, parlamentari, miniştri, sponsori de campanie electorală, pe scurt, spuma politicii româneşti din ultima decadă.

De ce vor aleşii să modifice tocmai articolul referitor la arestare preventivă? Pe scurt, pentru că politicienii şi-au dat seama că au greşit când au adoptat noul Cod de Procedură Penală, o lege care lasă mai multă libertate de interpretare judecătorilor atunci când decid dacă se impune sau nu arestarea preventivă a unui suspect. În vechiul Cod Penal, condiţiile reţinerii erau cuprinse în articolul 143. „ Măsura reţinerii poate fi luată de procuror ori de organul de cercetare penală faţă de învinuit sau inculpat, numai după ascultarea acestuia în prezenţa apărătorului, dacă sunt probe sau indicii temeinice că a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală. Organul de cercetare penală este obligat să încunoştiinţeze, de îndată, pe procuror cu privire la luarea măsurii reţinerii“, se spunea în vechiul Cod Penal. Sintagma-cheie din articolul menţionat mai sus este următoarea: „dacă sunt probe sau indicii temeinice că a săvârşit o faptă penală“.

„Au fost nişte discuţii“
În noul Cod Penal, care a intrat în vigoare la 1 februarie 2014, condiţiile arestării preventive sunt reglementate de articolul 223, care are următoarea formulare: „Măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi (…) numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune“. Astfel, formularea din vechiul Cod ce purta denumirea de „probe sau indicii temeinice“, în noul Cod a fost rebotezată în „suspiciune rezonabilă“. Diferenţa dintre cele două coduri penale este cunoscută amănunţit în PSD, până la nivel de organizaţie comunală. „Abuzurile acestea, Codul Penal – ruşine de aici înainte celor din Parlament care nu vor avea curajul să corecteze aceste! Cel puţin acea modificare tâmpită care a făcut să trecem de la indicii temeinice la suspiciuni rezonabile”, a spus un primar PSD la un atelier de lucru al partidului, organizat de Liviu Dragnea în deschiderea Consiliului Naţional al partidului.

Practic, PSD reclamă faptul că o sintagmă mai riguroasă a fost înlocuită cu una mai laxă, care lasă judecătorilor o marjă mai mare de interpretare în a decide dacă „privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică“. Iar prin pericol public instanţa nu se referă numai la răul fizic pe care l-ar putea face suspecţii, ci la toate efectele sociale care se desprind din lăsarea lor în libertate.

Acest articol din Codul Penal i-a trimis în celulă pe Elena Udrea, Dorin Cocoş, Dan Radu Ruşanu, Viorel Hrebenciuc, Adrian Videanu, Horia Georgescu şi alţii. Iar politicienii din tabăra Puterii ar vrea să-l aducă la forma din vechiul Cod Penal sau să-i găsească o altă formulare, care să vină în avantajul celor „călcaţi“ de procurori. „Au fost nişte discuţii despre Codul Penal pe fondul nemulţumirilor venite din teritoriu. Oamenii spun că nu mai pot semna acte de frica procurorilor. E prea mult să vorbim acum de modificarea Codului Penal“, a spus pentru „Adevărul“ un parlamentar al PSD.

Despre frica de procurori a vorbit cu subiect şi predicat primarul Iaşiului, Gheorghe Nichita. „Avem exemplu la nivelul ministerelor, funcţionarii din eşalonul 2 şi 3, care nu mai semnează. Oamenilor începe să le fie frică. Că îşi asumă răspunderea pe un document pe care trebuie să îl avizeze. Am exemplu primari dinaintea mea de la Iaşi: «Nu fac nimic, ca să nu am necazuri cu DNA-ul». A ajuns preşedinte al Consiliul Judeţean, patru ani nu a făcut nimic. A lăsat în vistieria Consiliului Judeţean 50 de milioane de euro fără să facă o investiţie. L-am întrebat «de ce faci treaba asta, domnule preşedinte?». «Păi ce, să am necazuri cu DNA-ul, toată ziua să urmăresc investiţiile?»“, a spus  Nichita într-o emisiune la gandul.info.

„Codul Penal este foarte prost“
Unul dintre liderii din ţară care s-a plâns public pe puterile procurorilor a fost primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu. „Codul Penal este foarte prost. Abuzul în serviciu a devenit la ordinea zilei. Orice decizie ai lua te duce la abuz în serviciu. Fostul primar al Craiovei a fost trimis în judecată pentru că a retrocedat un teren. Acum eu am o plângere pentru că n-am vrut să retrocedez un teren. Am ajuns să ne rugăm să ne fie contestate licitaţiile pentru că aşa avem controlul instanţei. Totul este interpretabil, iar abuzul în serviciu a devenit la ordinea zilei“, a insistat Lia Olguţa Vasilescu la Consiliul Naţional al PSD.

Supărarea pe procurori, de la Senat până la comună
Consiliul Naţional al PSD a fost un bun prilej pentru liderii social-democraţi din ţară, dar şi pentru invitaţi, să-şi verse năduful la adresa procurorilor DNA şi a instituţiilor de integritate. În cadrul unei şedinţe restrânse privind reforma administrativă, un primar PSD s-a ridicat nervos şi a luat cuvântul. „De ce un procuror să aibă salariu 80 de milioane, iar un primar 3 lei? Administraţia locală este călcată în picioare. Procurorii au instaurat un regim de teroare. Vă rog să mă scuzaţi dacă am ridicat puţin tonul, dar nu mai pot“, a spus, revoltat, delegatul PSD.

La aceeaşi şedinţă, primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, a lovit şi el în oamenii legii, dar sub formă de glumă. „Dacă dimineaţă cineva îţi bate cu piciorul în uşă, cică să te rogi să fie hoţii“, a spus Negoiţă, zâmbind. Nu a fost singura săgeată către procurori. „M-am întâlnit cu cineva pe stradă, era de mână cu un copil. I-am spus: «să nu-l faceţi politician». Mi-a răspuns: «Nu, nici nu mă gândeam. Vreau să-l fac procuror, pentru că e vremea lor»“, a spus Negoiţă, iar sala a aplaudat.

Un alt lider al coaliţiei de guvernare care a căutat de fiecare dată nod în papură acţiunilor procurorilor DNA este Călin Popescu Tăriceanu. Preşedintele Senatului nu s-a dezis de discursul său anti-Justiţie nici la Consiliul PSD. „Românii se aşteaptă la o nouă clasă politică. Mai bună, mai curată şi mai competentă. Această schimbare nu se face nici prin zgomot de cătuşe şi nici prin rotirea cadrelor. O schimbare se face prin modificarea unor legi care au generat corupţie. Ştiu că a ajuns o modă să critici parlamentari, miniştri, preşedinţi de consilii judeţene. Privind acest spectacol, mă doare că printre acuzatori sunt cei care au lăsat România în genunchi“, a spus Călin Popescu Tăriceanu.

Ţuţuianu, război cu ANI
Preşedintele CJ Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu, a criticat Agenţia Naţională de Integritate (ANI), instituţie ce tocmai a pus ochii şi pe el. „Eu înţeleg raţiunile pentru care trebuie să existe incompatibilităţi şi conflicte de interese. Dar vreau să vă rog transparent, discutând cu toată lumea, avem nevoie să lămurim câteva lucruri. Vreo 10 primari din Dâmboviţa au primit hârtii de la ANI că au membri ai familiei angajaţi prin structuri ale primăriilor. Mai întâi, ne trebuie o singură lege, rediscutată cu toată lumea. Trebuie să avem un regim foarte limpede, foarte clar al incompatibilităţilor, care să nu mai dea posibilitatea de interpretare“, a spuss Ţuţuianu.

Trei teste pentru PSD
Senatul şi Camera Deputaţilor au în lucru, săptămâna aceasta, trei cereri din partea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive pentru senatorii PSD Dan Şova şi Darius Vâlcov, dar şi pentru deputatul liberal Theodor Niculescu. În cazul lui Dan Şova, Comisia Juridică a Senatului a emis, deja, un raport favorabil cererii DNA de arestare a senatorului PSD, următorul pas fiind votul în plen, unde lucrurile s-ar putea schimba radical. Tonul a fost dat de acelaşi Călin Popescu Tăriceanu. „Senatul nu e fabrică de trimis la eşafod“, a spus Tariceanu, semn că majoritatea PSD l-ar putea scăpa pe Şova de cătuşe. În cazurile lui Nicolescu şi Vâlcov, cererile sunt abia în faza în care au ajuns la Senat ( cazul lui Darius Vâlcov) sau au fost transmise Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor, pentru începerea studiului, în vederea avizului (cazul lui Theodor Nicolescu).