Când se stingea din viaţă în urmă cu 600 de ani, la data de 22 martie 1418, în Parisul regelui Carol al VII-lea Victoriosul (1422-1461), anticarul septuagenar Nicolas Flamel nu-şi putea desigur imagina legenda care se va crea în jurul vieţii şi personalităţii sale. Nicolas şi soţia sa Pernelle au fost catolici devotaţi care au făcut din caritate, una dintre virtuţile fundamentale ale creştinismului, o adevărată corolă a vieţii lor. Prosperi în urma unei bune administrări a câştigurilor financiare rezultate din profesia lui Nicolas şi mai cu seamă a moştenirilor obţinute de Pernelle de la foştii săi soţi care se stinseseră prematur din viaţă, Nicolas şi Pernelle au devenit cunoscuţi datorită daniilor mărinimoase făcute unui număr important de biserici, dăruirii unor obiecte menite să împodobească lăcaşurile de cult, ridicării de aşezăminte destinate celor săraci sau lipsiţi de adăpost şi actelor de filantropie în beneficiul celor aflaţi în nevoi. De altfel, cea mai vechea casă din piatră din Paris, funcţională până în zilele noastre, situată la nr. 51 pe Rue de Montmorency, a fost ridicată de Nicolas Flamel în anul 1407 tocmai pentru a-şi servi semenii şi în semn de pietate creştină. Odată ce s-a stins din viaţă, anticarul şi binefăcătorul parizian şi-a găsit locul de veci la Biserica Saint-Jacques-de-la-Boucherie, la căpătâiul său fiind aşezată o piatră tombală modestă, ilustrată prin figuri şi simboluri creştine şi înscrisuri biblice, păstrată până în zilele noastre la Musée de Cluny din Paris. Existenţa acestui negustor pios şi a soţiei sale, catolici fervenţi, plini de compasiune şi empatie faţă de semeni, ar fi putut rămâne un simplu şi frumos capitol al operei caritabile asociate Bisericii Catolice şi devoţiunii medievale, dacă în sec. al XVII-lea, la două veacuri de la trecerea la cele veşnice a acestui cuplu de filantropi, mitul nu ar fi început să devoreze realitatea. Pornind tocmai de la numeroasele acte de danii şi de la binefacerile lui Nicolas şi Pernelle, care-i intrigaseră pe unii dintre contemporani şi le creaseră încă din timpul vieţii imaginea falsă a unor personaje care dispuneau de o bogăţie nelimitată, lucrarea Livre des figures hiéroglyphiques, publicată la Paris în anul 1612, care a cunoscut şi o ediţie londoneză în aceeaşi perioadă, i-a atribuit lui Nicolas descoperirea pietrei filozofale şi a elixirului vieţii veşnice. Acestea au permis lui Nicolas şi soţiei sale să transforme, prin intermediul formulelor alchimiei, plumbul în aur şi să dobândească astfel viaţa fără de moarte, o aspiraţie mai degrabă a omului modern decât a celui medieval. Potrivit acestei legende a sec. al XVII-lea, în anul 1378, în vreme ce făcea pelerinajul către Santiago de Compostella, Nicolas Flamel a reuşit, cu ajutorul bineînţeles al unui evreu (imaginea evreului în cultura europeană a beneficiat de suficiente studii ştiinţifice pentru a fi nevoie să reluăm subiectul în paginile acestui articol) să descifreze Cartea lui Abraham sau Abramelin Magul, care le-a oferit accesul la această cunoaştere ezoterică, sursă viitoare a prosperităţii şi imortalităţii lor. Nu a contat faptul că Nicolas i-a supravieţuit soţiei nu mai puţin de 21 de ani, nu s-a ţinut cont de documente evidente care arătau limitele averii posedate de cei doi, numele Flamel a aprins imaginaţia epocii moderne, şi-a găsit loc în operele lui Isaac Newton, Victor Hugo şi a cunoscut o popularitate globală prin ecranizarea de către David Heyman a romanului Harry Potter şi Piatra Filozofală semnat de J. K. Rowling.

Alchimia şi rescrierea istoriei nu reprezintă, aşa cum vom vedea, apanajul secolului al XVII-lea, găsindu-şi un corespondent veritabil în viaţa noastră politică. Partidul Social-Democrat încearcă, la rândul său, cu obstinaţie, o alchimie electorală care este menită să  pună un văl peste marile probleme de integritate ale candidaţilor săi propuşi pe lista electorală pentru Parlamentul European. Potrivit site-ului romania-alege.ro, realizat de o mişcare civică, „Iniţiativa România”, nu mai puţin de 15 candidaţi social-democraţi, începând chiar cu persoana desemnată pe poziţia fruntaşă, Rovana Plumb, pornesc din capul locului cu probleme de integritate: numele lor figurează în anchete de natură penală, au luat poziţii contrare valorilor democratice, statului de drept şi au avut o atitudine ambiguă faţă de programul pro-european asumat în statutul său de propriul partid.

Pentru a ne rezuma în acest articol la persoana învestită cu poziţia fruntaşă pe lista P.S.D., considerată aşadar un adevărat vector de imagine al partidului, doamna Rovana Plumb, nu se poate trece cu vederea faptul că pe numele său a fost deschisă o urmărire penală pentru un prezumptiv act grav de corupţie, în aşa-numitul „Dosar Belina”, care anchetează maniera în care s-a făcut trecerea Insulei Belina şi a Braţului Pavel din administrarea Apelor Române în cea a Consiliului Judeţean Teleorman, concesionate la puţin timp după aceea către societatea Tel Drum, asociată cu figura preşedintelui partidului, Liviu Dragnea. Doamna Plumb, care deţinea demnitatea de ministru al Mediului, este avută în vedere pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu. Ca în numeroase alte cazuri, îndesite în ultimii ani de când P.S.D.-ul a revenit la guvernare, plenul Parlamentului, cu 184 de voturi ”împotrivă” si 99 ”pentru”, a respins la data de 17 octombrie 2017 cererea D.N.A. de ridicare a imunităţii parlamentare a Rovanei Plumb. Imunitatea parlamentară – care ar trebui să se refere strict la declaraţiile şi acţiunile politice – a fost odată mai mult folosită drept scut în calea înfăptuirii actului de justiţie. Mulţumită de rezultatul alchimiei votului de aur, Rovana Plumb nu şi-a ascuns, de altfel, satisfacţia pentru obstrucţionarea de către Parlament a unei noi anchete de mare corupţie care ar fi afectat totodată cele mai importante figuri ale „partidului şi statului”, printre care Liviu Dragnea şi Sevil Shhaideh. Potrivit Realitatea.net, aceasta a declarat la finele votului din Parlament:

„vreau să mulţumesc tuturor colegelor şi colegilor mei deputaţi în Camera Deputaţilor a Parlamentului României pentru faptul că au apărat astăzi prin vot principiile fundamentale ale statului de drept şi mă refer la separaţia puterilor în stat, înţelegând faptul că oportunitatea unei Hotărâri de Guvern care are toate avizele de legalitate nu poate face obiectul unei anchete penale".

După cum s-a putut vedea ulterior, acest episod a cimentat relaţiile Rovanei Plumb cu Liviu Dragnea, care a folosit-o pentru a scăpa de un rival incomod din conducerea partidului, senatorul şi fostul ministru Adrian Ţuţuianu, lider al organizaţiei judeţene Dâmboviţa a P.S.D. în acel moment, şi a desemnat-o să deschidă listele social-democrate pentru alegerile europarlamentare. Anterior, Liviu Dragnea instrumentase şi debarcarea lui Adrian Ţuţuianu de la conducerea P.S.D. Dâmboviţa, acesta continuându-şi activitatea politică în cadrul ProRomânia.

O recentă anchetă a ziarului Newsweek arată alte similitudini cu alchimia atribuită în mod eronat lui Nicolas Flamel. În anul 2016, dezvăluie ziarul citat, Rovana Plumb a plătit la bancă rate de 4000 euro aferente unui credit astronomic de 800.000 euro, pe care cea mai mare parte a oamenilor de afaceri, ca să nu vorbim de oamenii obişnuiţi, nu şi l-ar putea nici măcar imagina, în condiţiile în care veniturile familiei sale în anul de referinţă au fost de aproximativ zece ori mai mici. Doar în acel singur an doamna Plumb a donat partidului, dovedind o filantropie care ar fi putut-o asemăna cu Nicolas Flamel dacă ar fi fost făcută în beneficiul celor aflaţi în nevoie, suma de 63.000 lei, adică aproape întregul său venit anual, recuperând din partea formaţiunii politice suma de 10.000 lei.

Deşi faptele prezentate mai sus ridică deja multe semne de întrebare cu privire la integritatea unei aspirante la demnitatea de europarlamentar, şi poate chiar la o poziţie superioară în structurile europene, acestea nu sunt defel singurele controverse din lunga carieră politică începută din 1994 a fostei inginere şi directoare a fabricii de cosmetice Miraj Bucuresti. Achiziţia în condiţii neclare a unui autoturism Audi Q7, în valoare de peste 50.000 de euro, comportamentul ambiguu în ceea ce priveşte proiectul minier Roşia Montana al companiei Gabriel Resources, aproprierea pe nemerit a unei diplome de studii inexistente pe care a afirmat că a obţinut-o în Statele Unite au reprezentat, la vremea lor, tot atâtea semnale de alarmă cu privire la integritatea politicianului social-democrat, aşa cum arăta un material de presă al Agenţiei Hotnews din urmă cu patru ani.

Piatră filozofală a doamnei Plumb îşi are şi o altă latură, cea a poziţiei acesteia faţă de statul de drept şi de aspiraţiile europene ale românilor dovedite de toate sondajele de opinie. Este simptomatic faptul că, la recentul miting de la Târgovişte, organizat în primul rând de către şi în beneficiul Rovanei Plumb, s-a instituit o parolă secretă şi s-a îngrădit dreptul la liberă circulaţie al cetăţenilor, prevăzut ca atare în mod clar în Constituţia României şi în legislaţia europeană. Cu o platoşă alcătuită din structuri ale poliţiei şi jandarmeriei transformate în bodyguarzi ai principalului partid de guvernământ, care au supus oraşul unui adevărat blocaj poliţienesc care aminteşte de măsurile instituite de regimul Ceauşescu la Timişoara în decembrie 1989, mitingul a răsunat de declaraţiile populiste, patriotarde şi antieuropene ale vorbitorilor, menite să instrumentalizeze şi să manipuleze istoria vechii cetăţi de scaun şi să interpreteze trecutul prin optica mistificatoare a manualelor şi lucrărilor de istorie şi ideologie politică ale regimului totalitar ceauşist. Preşedintele partidului, Liviu Dragnea, condamnat penal pentru fraudă electorală, reconfirmat în fruntea unei formaţiuni politice lipsite de un cod de integritate funcţional – esenţial pentru un partid care doreşte să adopte, prin reprezentanţii săi, decizii care privesc o ţară întreagă –, a prezentat-o pe Rovana Plumb drept o „femeie care nu va putea fi păcălită, minţită, speriată de vreun şmecher dintr-o instituţie europeană”, inducând ideea în rândul publicului participant că Parlamentul European reprezintă un adevărat Babilon al înşelătoriei, corupţiei, dezmăţului, şantajului, şi nu o instituţie fundamentală, cea mai democratică din cadrul Uniunii Europe, o construcţie politică din care facem parte şi care poartă şi amprenta drepturilor, aspiraţiilor şi intereselor noastre. Folosind limbajul specific tehnicilor de manipulare, adevăratul „patriot” Rovana Plumb a fost pusă în contrast cu germanul, neamţul, sasul de la Palatul Cotroceni, Klaus Iohannis fiind şi de această dată folosind drept ţintă a retoricii cu accente şoviniste a P.S.D.-ului lui Liviu Dragnea. De altfel, fidelă până la servilism liniei preşedintelui partidului, Rovana Plumb a votat în anii şi lunile anterioare toate modificările aduse legilor justiţiei şi toate iniţiativele legislative menite să dezincrimineze actele de corupţiei de care este acuzat şeful ei, care-i sunt imputate ei însăşi, dar şi grupării de oameni politici şi de afaceri care au devalizat economia românească, au comis fraude în dauna intereselor publice, şi-au însuşit fraudulos diverse bunuri, avantaje, au făcut achiziţii ilegale, au comis abuzuri în serviciu ş.a.m.d. Poziţia Rovanei Plumb se confundă, de asemenea, cu cea a lui Liviu Dragnea şi în ceea ce priveşte atitudinea faţă de instituţiile europene, inclusiv faţă de grupul politic socialist din care formaţiunea sa face parte în cadrul Parlamentului European, grupare care a condamnat în mod public deciziile politice adoptate de P.S.D. în ceea ce priveşte legile justiţiei şi statul de drept. Nu am auzit însă nicio poziţie argumentată a proiectelor şi dezideratelor P.S.D. în cadrul Parlamentului European, în beneficiul cetăţenilor români şi europeni, al comunităţilor pe care doreşte să le reprezinte. Marile teme europene, în care România are un interes deosebit, au fost, de asemenea, absente de la Târgovişte, aşa cum au fost absente şi de la alte întruniri publice ale P.S.D. care par a fi avut singurul obiectiv de a fideliza sau refideliza un public captiv.

Nicolas şi Pernelle Flamel au fost victime ale unui imaginar care a transformat la începutul epocii moderne credinţa, caritatea şi filantropia medievală în cunoaştere ezoterică, generozitate afişată şi aspiraţie egoistă către nemurire. Istoria le-a făcut însă dreptate. Două străzi din zona centrală a Parisului, care se intersectează una cu cealaltă, precum s-au întretăiat destinele lor, le poartă numele iar piatra tombală a lui Nicolas reaminteşte de modestia şi munificenţa acestei familii. Liviu Dragnea şi Rovana Plumb încearcă o alchimie a propriilor virtuţi politice, asumându-şi o retorică maniheistă şi manipulatoare, a urii faţă de adversarul politic, a alterităţii militante, a xenofobiei, marginalizării şi diabolizării celor ce au o opinie diferită, din interiorul sau din afara formaţiunii politice pe care o reprezintă, a recluziunii unor întregi oraşe, a gazelor lacrimogene, arestărilor şi amenzilor. Elixirul pe care-l folosesc pentru a se agăţa de putere se va dovedi, şi de această dată, unul lipsit de veridicitate, iar adevărul va ieşi la iveală. Adevărata alchimie nu este constituită de transformarea plumbului în aur. Veritabila piatră filozofală a politicii o constituie buna guvernare, dialogul cu toate forţele politice şi cu societatea civilă, cu instituţiile şi forurile din România şi din U.E., în condiţiile în care beneficiem şi de statutul de cetăţeni europeni, asumarea şi gestionarea diversităţii de opinii, un adevărat tezaur pentru un guvern capabil, promovarea eficienţei guvernamentale, a competenţei, responsabilităţii, integrităţii, destoiniciei, valorii şi seriozităţii. Este, în fapt, ceea ce românii au dreptul să aleagă pe data de 26 mai, pentru a fi reprezentaţi cu mai multă cinste în cadrul Parlamentului European şi pentru a oferi o nouă şansă reluării luptei împotriva marii corupţii în interior.