Iar dacă nu înţelegem noi, românii, mai nimic  din ceea ce se întâmplă azi în ţară,  mă întreb ce ar putea să înţeleagă străinătatea, mitica UE de care ne amintim doar când ne este nouă politiceşte convenabil.

În cazul PNL lucrurile sunt doar aparent simple şi clare . Partidul sau, mai exact, conducerea lui, îndeosebi dl. Rareş Bogdan şi doamnele Raluca Turcan şi Alina Gorghiu, îşi doreşte anticipate în primul rând fiindcă aceasta e dorinţa preşedintelui Klaus Iohannis. Aceasta fiindcă şi preşedintele, şi PNL sunt încă pe val, partidul înregistrând în sondaje scoruri  absolut ameţitoare, în bună parte şi ca un ecou relativ întârziat al scorului obţinut la alegerile prezidenţiale de candidatul lui, dl. Klaus Werner Iohannis. E vorba despre scoruri care îi dau PNL-ului speranţe că va câştiga detaşat alegerile parlamentare aşa încât să poată forma singur viitorul guvern. Şi să nu depindă în Parlament nici de atât de capricioşii posibili parlamentari ai USR-PLUS, dar nici de cei ai PMP, în cazul în care formaţiunea politică a fostului preşedinte, dl. Traian Băsescu, va mai conta în vreun fel în politica mare. Dl. Ludovic Orban, preşedintele partidului,  deţine în acest spectacol rolul lui Taci şi-nghite. E adevărat, dl. Orban nu tace, din contră, vorbeşte şi cu rost, şi fără, dar de înghiţit înghite multe. Printre care şi umilinţa de a fi iarăşi picat cu Executiv şi cu program de guvernare cu tot peste două săptămâni, atunci când se va consuma momentul penibil al cererii votului de încredere al Parlamentului. Vot pe care nu i-l va acorda nimeni. Nici măcar parlamentarii din propriul partid.

PNL contează pe faptul că încă nu s-au estompat cu totul în mintea electoratului român fărădelegile în serie comise de PSD. Partid care atât sub conducerea azi puşcăriaşului Liviu Dragnea cât şi şi sub aceea a atât de puţin dăruite de Bunul Dumnezeu cu minte şi cu măcar o leacă de simţ politic, doamna Viorica Dăncilă, s-a iluzionat că ar putea cumpăra cu bani, cu pomeni electorale anticipate şi cu măriri salariale conştiinţa unui popor întreg, fiindu-i astfel cum nu se poate mai uşor să  deturneze România de la parcursul  ei european. Împunându-i un regim iliberal, după modelul celui din Ungaria  lui Orbán Viktor sau din Turcia lui Erdogan.

E însă greu de anticipat dacă jocul periculos în care s-a înscris PNL nu îi va aduce cumva şi costuri serioase de imagine. Costuri ce se vor deconta nu tocmai favorabil în ochii populaţiei. Căzând la vot primul guvern condus de dl. Ludovic Orban şi stopând punerea în practică a ideii alegerilor locale în două tururi PSD a dovedit că nu a murit de tot. Şi că oricând este în stare să producă surprize.

De altfel, e ceea ce fac zilnic aşa-zişii social-democraţi români. Îşi impun voinţa în Parlament, continuă dezmăţul şi ţopăiala financiară, măresc cuantumul tichetelor de masă, hotărăsc scutirea de impozit pe venit a jurnaliştilor, fără să le pese câtuşi de puţin  că e vorba despre măsuri economic nesustenabile, populiste. O fac cu gândul că nu sunt ei cei cărora li se va prezenta şi care vor trebui să achite decontul. Ştiu că nu pot să câştige alegerile parlamentare aşa că şi-au propus să le piardă cu un scor cât mai puţin catastrofal. Şi-au pus mintea, atâta câtă au, la contribuţie, au calculat, au socotit şi probabil că au ajuns la concluzia că nu le-ar fi chiar atât de defavorabile soluţia alegerilor anticipate. Cu condiţia ca ele să se desfăşoare conform regulilor stabilite de ei.

Care e prima regulă la care pesediştii ţin morţis? Aceea ca anticipatele care nu pot, constituţional vorbind, să se desfăşoare în aceeaşi zi cu alegerile locale să aibă loc cu o săptămână înainte de acestea. Astfel încât întreg activul de partid să fie mobilizat la maximum. Mai mult ca sigur că aceasta va fi subiectul pe care se va da lupta politică din zilele următoarea. Simulacrele de învestire şi cădere a bietului guvern Orban 2 nu au decât valoarea unor teme secundare.

Comentariu publicat concomitent pe site-ul contributors.ro şi pe blogurile adevarul.ro