PSD nu este capabil să promoveze un candidat la prezidenţiale. Nici măcar să acceadă în turul al doilea

De departe mi se pare eşecul cel mai răsunător. De la Ion Iliescu, PSD n-a mai avut funcţia de preşedinte. Năstase, Geoana, Ponta, au intrat în turul al doilea la alegerile prezidenţiale. Pentru alegerile din 2019 PSD nu are niciun candidat, nici măcar unul are să intre în turul al doilea.

Din experienţa „conlucrării“ cu Băsescu şi Iohannis, PSD ştie ce dificil este să-ţi promovezi politicile, programul de guvernare, când ai împotrivă preşedintele şi, aproape automat, serviciile de informaţii şi toate instituţiile care ţin de apărare, securitatea statului, şefi din justiţie şi parchete, din politica externă. Aşa cum se derulează evenimentele, timpul rămas până la alegerile prezidenţiale, PSD nu va conta deloc în această competiţie. Un candidat credibil şi cu imagine bună trebuie să-şi promoveze de acum personalitatea, să facă băi de mulţime, ieşiri în teritoriu pentru a fi cunoscut de viitorii alegători.

Este clar că Dragnea nu are nicio şansă. Şi dacă, prin absurd, şi-ar rezolva formal problemele din justiţie, imaginea de corupt, de două ori condamnat penal, îl va urmări toată viaţa. Şi în sondajele de opinie se vede faptul că electoratul nu are nici cea mai mică încredere în el.

Cine să fie atunci candidatul PSD la prezidenţiale?

Gabriela Firea a declarat că e încă prea devreme pentru a încerca o astfel de luptă, fără şanse. Şi are dreptate. Nici măcar rezultatele activităţii de primar general al Capitalei n-o pot îndreptăţi la o astfel de candidatură. În plus, România nu se reduce la Bucureşti.

Ecaterina Andronescu a intrat în dizgraţia conducerii actuale a PSD şi alt candidat, cu şanse cât de cât relevante, nu există, pur şi simplu. Ce va face PSD în atari condiţii? Probabil va accepta să susţină candidatura lui Tăriceanu, ca reprezentant al coaliţiei PSD-ALDE. Ne imaginăm cu ce frustrări, fără tragere de inimă, se vor înhăma şefii de filiale PSD în a susţine o astfel de candidatură. Umiliţi de faptul că n-au avut de unde avansa propriul candidat. O palmă greu de digerat.

Apoi, chiar şi în ipoteză improbabilă că Tăriceanu, intrat în turul al doilea, ajunge preşedinte, ce garanţie are PSD că preşedintele Tăriceanu va susţine politicile PSD? În economie, finanţe, ajutoare sociale, pensii, etc. Cu excepţia justiţiei, în care Tăriceanu nu mai este chiar atât de interesat după ce a fost achitat, în rest, filosofia politică a formaţiunii ALDE se deosebeşte fundamental de aceea a social democraţilor.

Concluzie

Singura soluţie rapidă pentru PSD este să-şi schimbe rapid conducerea, să rebranduiască leadership-ul şi conducerea partidului, să scoată în faţă o personalitate, cât de cât, credibilă, care să conducă partidul în viitoarele alegeri. Dacă nu procedează acum la o schimbare totală de leadership, PSD riscă să nu mai conteze în viitoarele alegeri. Să te îmbeţi cu apă rece e uşor, dar contraproductiv.