Care sunt noile scenarii pentru viitorul Guvern, după ce Dragnea a fost scos din joc de lege

Potrivit unor surse din PSD, juriştii partidului au primit misiunea de a căuta rapid o soluţie juridică prin care Liviu Dragnea să poată deveni premier, chiar dacă Legea de funcţionare a Guvernului, votată chiar de PSD în 2001, îi blochează drumul spre Palatul Victoria. Un alt scenariu e formarea unui guvern PSD-PNL după alegeri, cu un premier tehnocrat în frunte, dar nu Dacian Cioloş.

„Suntem bulversaţi. În PSD nu s-a ştiut că există o prevedere legală care le interzice persoanelor cu condamnări penale să facă parte din Guvern“, a declarat unul dintre juriştii PSD pentru „Adevărul“, cu trimitere la Legea de funcţionare şi organizare a Guvernului, votată în 2001 chiar de majoritatea PSD. Era în timpul guvernării Adrian Năstase, când România, pentru a adera la UE, s-a obligat, de formă, să adopte o serie de legi anticorupţie, în timp ce, pe fond, justiţia era înfăptuită la partid.

 În acel context a apărut şi Legea de funcţionare a Guvernului, care se răsfrânge azi asupra lui Liviu Dragnea, deşi, în 2001, când a fost votată, nimeni nu-şi închipuia că un lider PSD ar putea fi condamnat vreodată, fie şi cu suspendare. Liviu Dragnea a fost condamnat, definitiv, în aprilie 2016, la doi ani de închisoare cu suspendare, pentru fraude la referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu în vara anului 2012, deci nu mai poate ajunge premier, nici măcar ministru.

Ce urmează?

Cu toate că legea e cât se poate de clară, juriştii social-democraţi caută o soluţie ca Liviu Dragnea să poată fi propus pentru funcţia de premier, în cazul în care PSD reuşeşte să strângă o majoritate parlamentară după alegeri. „Specialiştii în drept ai partidului caută soluţii şi în câteva zile vom şti clar dacă Liviu poate candida sau nu“, a spus un vicepreşedinte al PSD, pentru „Adevărul“. Şerban Nicolae, unul dintre juriştii partidului, aduce şi un soi de argument: „Legea penală prevede pedepse accesorii. Or, în cazul Dragnea, instanţa nu a stabilit nicio sancţiune în materie de drepturi electorale ( lui Dragnea nu i s-a interzis dreptul de a alege şi de a fi ales –n.r.). Deci Liviu Dragnea mai poate fi premier sau membru al Guvernului“.

 Însă Legea de organizare a Guvernului nu are legătură cu dreptul de a alege sau de a fi ales. Într-adevăr, Liviu Dragnea poate alege şi poate fi ales – de altfel, chiar candidează pentru un loc de deputat în Teleorman. Legea pune o condiţie: ca să ajungi în Guvern, nu trebuie să fii condamnat penal, iar Liviu Dragnea nu o întruneşte, din moment ce are cazierul pătat.

Adrian Năstase, preşedintele PSD din vremea în care legea a fost adoptată, spune că sentinţa dată în cazul lui Liviu Dragnea nu conţine nici interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică, deci actualul lider al PSD poate ajunge la Palatul Victoria. „Pornind de la hotărârea instanţei, în condiţiile în care nu există o interdicţie a dreptului de a fi ales într-o funcţie publică, nu ar trebui să existe diferenţe în ceea ce priveşte numirea în funcţia de premier sau ministru“, insistă fostul premier Adrian Năstase.

Avocatul Elenina Nicuţ spune însă că aceste argumente – referitoare la drepturi electorale sau dreptul de a ocupa o funcţie public - ar putea fi aduse doar în faţa Curţii Constituţionale, într-o eventuală sesizare, însă legea, aşa cum este ea formulată acum, e o piedică pentru Dragnea. „Adevărul e că formularea legii, care vizează o condamnare penală, este destul de vagă, pentru că pot să fac un accident rutier şi să fiu condamnat penal. Deci o condamnare penală fără interzicerea unor drepturi, cum ar fi dreptul de a ocupa o funcţie publică, nu ar trebui să împiedice o persoană să ocupe o funcţie în Guvern. Dar, până la o eventuală decizie a CCR, legea este constituţională şi îl opreşte pe Liviu  Dragnea să facă parte din Guvern“, a spus, pentru „Adevărul“, avocatul Elenina Nicuţ.

În acest moment, legea nu mai poate fi contestată la CCR decât de Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, un apropiat al PSD. Social-democraţii ar mai putea modifica legea în Parlament, pe repede-nainte, însă ar putea stârni critici din partea societăţii civile. „S-au trezit cam târziu. Altfel, sigur modificau legea în Parlament, căci au majoritate“, adaugă Elenina Nicuţ. „Preşedintele Iohannis va avea acum un motiv juridic pertinent pentru a-l refuza pe Dragnea. Legea este clară: Dragnea nu mai poate fi nici premier, nici ministru“, admite unul dintre juriştii cu experienţă ai PSD.

Scenariu: un nou USL, dar cu premier tehnocrat

Interdicţia neaşteptată care i se aplică lui Liviu Dragnea ar putea duce la resetarea negocierilor pentru viitorul Guvern. Potrivit unor surse politice, deşi Alina Gorghiu a declarat în mod repetat că exclude o colaborare cu social-democraţii, PSD şi PNL s-ar putea alia într-o coaliţie de guvernare, în care portofoliile să se împartă egal, dar premierul să fie apolitic şi acceptat de toată lumea: de PSD, de PNL, dar şi de preşedintele Klaus Iohannis. Practic, un nou USL, dar cu premier fără carnet de partid. Scenariul ar fi avantajos pentru ambele părţi: PNL ar fi liniştit că intră la guvernare, mai ales că, în situaţia de faţă, depinde de scorul USR. Iar PSD n-ar mai depinde de ALDE, însă oricum oamenii lui Tăriceanu ar fi adus o majoritate fragilă.

Din ecuaţie ar dispărea premierul Dacian Cioloş, care, deşi susţinut teoretic de liberali, va fi abandonat în favoarea unui alt premier tehnocrat, mai apropiat de profilul lui Vasile Dâncu, care să nu „deranjeze“ administraţia cu reforme radicale şi, în acelaşi timp, să joace politic la nevoie. De altfel, surse politice au confirmat pentru „Adevărul“ că liderii PNL sunt nemulţumiţi de faptul că Dacian Cioloş nu trage în campanie pentru partid şi „abia-abia a venit la mitingul de lansare a candidaţilor“.

Totuşi, planul acesta depinde foarte mult de prezenţa la urne. Cu cât participarea la vot va fi mai mare, cu atât calculele gândite în subteran de PSD şi de PNL devin mai greu de pus în practică. Potrivit unor calcule sociologice, o prezenţă ridicată micşorează cu siguranţă scorul PSD şi PNL, iar în acelaşi timp creşte procentul USR, partidul lui Nicuşor Dan care se prezintă ca antisistem.  „Cu cât vom veni mai mulţi la vot, cu atât avantajul PSD se va estompa. Prezenţa mare la vot ne urcă pe noi şi îi dă pe ei în jos. E o batălie pe care - dacă ne mobilizăm cu toţii - o putem câştiga!“, a îndemnat Nicuşor Dan.

Alte variante de Guvern

Profitând de prezenţa mică la urne şi de redistribuirea voturilor, PSD ar putea forma singur Guvernul, sau în alianţă cu ALDE, dar neapărat cu premier social-democrat, chiar dacă nu va fi Liviu Dragnea.
„Istoria, nu foarte îndepărtată, din 2014, ne arată că PSD ţine foarte mult să aibă propriul candidat. S-a spus atunci că partidul este foarte mare şi nu îşi permite să nu aibă candidat propriu la Preşedinţie. Tradiţia ne spune că nu este de acceptat pentru PSD să nu aibă candidat propriu“, spune sociologul Alfred Bulai. „Cu siguranţă, premierul va avea carnet de partid PSD. Nu va fi nici Tăriceanu, nici altul doar afiliat partidului“, a spus unul dintre vicepreşedinţii social-democraţi pentru Adevărul.

„Ajuns în funcţie, viitorul premier capătă o putere mare şi îi poate ameninţa  poziţia de preşedinte al PSD lui Dragnea“, crede  sociologul Alfred Bulai. În aceste condiţii, va accepta Liviu Dragnea să lase Guvernul în mâna altuia, cu riscul de a pierde apoi şi partidul sau va prefera, mai degrabă, să-l susţină pe Tăriceanu, pe care îl va putea manevra din umbră? „Dacă PSD va obţine sub 50% şi va avea nevoie de ALDE pentru a forma majoritatea, atunci Tăriceanu poate fi o variantă, pentru că are pârghie de şantaj. Dacă PSD scoate însă singur, după redistribuire, peste 50%, un scennariu posibil, Tăriceanu nu mai are nicio marjă de negociere“, conchide politologul Cristian Pârvulescu.