Bătălia care se dă acum este pentru anticipate, pentru liberali este singura şansă, pentru PSD este vital să tergiverseze cât mai mult procedura.

Tocmai de aceea partidul are nu doreşte să ia o poziţie tranşantă privind modul în care s-ar ajunge la alegeri înainte de termen. E adevărat, situaţia din sondaje nu este favorabilă social-democraţilor, dar, pe de altă parte, partidul a obţinut două lucruri de care avea nevoie ca de aer şi anume, abandonarea alegerilor în două tururi pentru primari şi păstrarea alegerilor directe pentru pentru preşedinţii de consilii judeţene.

De la înfiinţarea sa, PSD a avut o viaţă politică internă ce a balansat între puterea  liderului de la centru şi pretenţiile baronilor locali. În ultimii ani buni, partidul a ajuns să fie dominat total de liderii regionali ale căror interese au devenit literă de lege în guvernările PSD. Ameninţarea numărul unu pentru şefii din teritoriu a fost schimbarea legislaţiei privind alegerile locale. Pentru ei ar fi însemnat pierderea puterii pe care o deţin de zeci de ani şi pe care o vedeau asigurată  pentru alţi mulţi ani de aici înainte.

De aceea, PSD a votat în Parlament moţiunea de cenzură, forţat fiind de interesele liderilor teritoriali. Altfel, nu ar fi deschis uşa anticipatelor, într-un moment în care partidul se află la cel mai mic scor din istorie.

Dar răul cel mare fiind trecut, şi anume pericolul localelor în două tururi, PSD se poate gândi la anticipate, chiar dacă nu e deloc fericit deloc cu ideea.

Având situaţia din teritoriu sub control, PSD poate traversa un mandat în opoziţie fără mari pierderi, pregătind revenirea de peste patru ani. Nu e ideal pentru un partid acre s-a obişnuit să dispună după cum vrea de resursele bugetului, dar nici catastrofal.

Pentru PNL, toată operaţiunea declanşării antipatelor se justifică dacă obţine un scor foarte bun, astfel încât să aibă asigurată o guvernare monocoloră.

Un alt risc îl reprezintă tocmai alegerile locale, preţul plătit pentru anticipate. Iar aici contează enorm primăria Bucureştiului. Într-un tur de scrutin, dreapta se va fărâmiţa între PNL, Vlad Voiculescu, Nicuşor Dan şi cine se va mai prezenta drept candidat, în timp ce şansele Gabrielei Firea de a rămâne în funcţie cresc semnificativ. O eventuală victorie a PSD la Bucureşti va cântări din punct de vedere simbolic. Va arăta că partidul este puternic tocmai în Capitală, chiar dacă PSD va înregistra un scor foarte mic la votul politic, în consiliul municipal. În politică este importantă percepţia, uneori chiar mult mai importantă decât realitatea.

Alegerile într-un singur tur crează mari dificultăţi liberalilor şi dreptei, în general. Ca partid ce vrea să câştige o guvernare solidă pentru următorul mandat, PNL este obligat să aibă un candidat. Pe de altă parte, riscul de a pierde alegerile în Capitală devine cât se poate de real, în condiţiile în care nu se ajunge la un candidat susţinut de cât mai multe dintre partidele care ar dori să plece actualul primar.

Cel puţin deocamdată, lucrurile evoluează în defavoarea guvernării PNL. PSD şi-a refăcut majoritatea şi votează tot ceea ce îţi doreşte, în timp ce premierul interimar nu poate face nimic altceva decât să gestioneze treburile curente.