PSD = Piraterie Social Democrată sau cum să nu-ţi fie ruşine să furi, democratic, de la toată lumea
0În 2012, DNA a demarat o anchetă provocată de directoarea DGASPC Teleorman, Floarea Alesu, care ar fi pretins mită ca să aprobe procedura de urgenţă pentru adopţia unui copil instituţionalizat.
Text scris de Mircea Toma şi Teodora Zăbavă.
Pe parcursul anchetei, DNA a descoperit ceea ce astăzi a devenit un posibil declanşator al celor mai mari proteste din istoria postdecembristă a României: faptul că două angajate ale aceleiaşi instituţii au primit salariu deşi timp de opt ani şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene PSD Teleorman. Liviu Dragnea, pe atunci preşedinte al Consiliului Judeţean şi lider al PSD Teleorman, deţinea o poziţie de influenţă asupra ambelor instituţii, poziţie de care a abuzat pentru a determina deturnarea activităţii celor două angajate ale DGASPC în beneficiul filialei locale a partidului, pe banii instituţiei publice.
Legea care defineşte abuzul în serviciu vorbeşte despre beneficii necuvenite ale funcţionarului public. În cazul de la Teleorman, este vorba despre faptul că politicieni din filiala locală a partidului au beneficiat de munca a două persoane care au fost plătite din bani publici, bani destinaţi unei cu totul alte activităţi. Ceea ce a scăpat atenţiei publice - şi nu face obiectul preocupării DNA - este semnificaţia acronimului DGASPC: Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. Sună încă destul de abstract? Conform legii, DGASPC poate avea între 92 şi 125 de posturi ocupate, în funcţie de numărul de beneficiari din teritoriul pe care îi deservesc. Aceşti beneficiari sunt: copiii din sistemul de protecţie specială (servicii de tip rezidenţial, servicii de îngrijire de zi, servicii de tip familial), copiii pentru care a fost instituită tutela, copiii pentru care s-a instituit plasamentul familial, copiii încredinţaţi în vederea adopţiei şi cei aflaţi în monitorizare postadopţie, copiii abuzaţi, neglijaţi, traficaţi, repatriaţi, copiii care au comis fapte penale, dar nu răspund penal, copiii şi adulţii aflaţi în evidenţa serviciilor de evaluare complexă, adulţii din cadrul serviciilor de tip rezidenţial si al serviciilor de zi, vîrstnicii din cadrul serviciilor de zi şi de îngrijire la domiciliu, precum şi cei aflaţi în centrele rezidenţiale, conform HG 1434/2004, cu modificările ulterioare[1]. Aşadar, vorbim despre copiii aflaţi în situaţii extreme, persoane cu dizabilităţi, vârstnici, persoane grav afectate de sărăcie – adică persoanele cele mai năpăstuite din societate, cele care au nevoie de asistenţă pentru a putea supravieţui. Teoretic, această categorie socială pare să fie ultima de la care te-ai gândi să furi. Ei bine, hoţul adevărat nu se supără să fure de la săraci. Ajutorul care ar trebui să ajungă la cei aflaţi la marginea extremă a societăţii este prăduit de o administraţie publică afectată de corupţie.
În perioada vizată de ancheta DNA de la Teleorman, Direcţia de Inspecţie Socială din Ministerul Muncii a făcut un control la nivel naţional. Dollores Benezic rezumă, în Cursdeguvernare.ro, raportul controlului: „25% din ajutoarele sociale acordate în ţară sub formă de venit minim garantat sunt ilegale. De vină ar fi primăriile şi direcţiile de şomaj din judeţe, care nu verifică dacă beneficiarii de ajutor social sunt apţi de muncă sau dacă nu cumva chiar muncesc, în străinătate sau la negru. Raportul mai arată că primăriile fac anchete sociale de mântuială [...] Judeţele fruntaşe la dosare întocmite ilegal sunt: Vaslui, Bacău, Iaşi, Dolj şi Teleorman. Cele mai puţine dosare suspendate sunt în Bucureşti”registre rămăseseră necompletate cu activităţi fictive): garantarea venitului minim, facilitarea accesului la indemnizaţiile destinate persoanelor social-vulnerabile, reduceri de preţ la bunurile de bază, creare de locuri de muncă pentru categoriile vulnerabile, deschiderea de magazine şi cantine sociale pentru cei mai nevoiaşi etc. Multe dintre acestea intră, după cum am arătat mai sus, în atribuţiile DGASPC-urilor. Mai exact, a acelor instituţii ale căror bani se scurgeau către conturile PSD. Salariile deturnate în beneficiul filialei Teleorman a PSD ar fi ajuns pentru a plăti pe cineva care să pună cap la cap datele din judeţ, să pregătească baza necesară pentru un plan decent pentru prevenirea şi combaterea marginalizării şi sărăciei. Or, ar fi fost suficiente pentru două persoane care să coordoneze serviciile din teritoriu; în timp, asta ar fi permis reducerea numărului de dosare fictive şi ar fi urmărit ca fondurile destinate asistenţei sociale să ajungă la beneficiarii reali, nu la impostori. Vise?
La Teleorman, unde în funcţiile publice, în marile afacerile private şi PSD găseşti acelaşi grup de persoane, cu siguranţă. Faptul că DGASPC-ul a fost folosită ca ultima cârpă din gospodărie de activul de partid şi de stat din judeţ este cu atât mai scandalos cu cât această instituţie are responsabilităţi de mare impact pentru cei mai vulnerabili semeni ai noştri. Adevărata dimensiune şi importanţă a atribuţiilor DGASPC[3] poate fi apreciată dacă vom înţelege că se adresează populaţiei care se află în risc de sărăcie şi excluziune socială, adică aproximativ 40% dintre cetăţenii României, după datele Eurostat şi, respectiv, celor 51% dintre copiii României aflaţi, la fel, în risc de sărăcie sau excluziune – conform datelor de cercetare publicate de organizaţia globală Salvaţi Copiii.
Adăugăm, aşadar, presupusului abuz de funcţie – aşa cum este definit de Codul Penal încă nemodificat – abuzul moral faţă de cea mai vulnerabilă categorie de oameni ai Teleormanului. Principalii suspecţi pentru ambele forme de abuz sunt preşedintele Consiliului Judeţean – care coordona şi controla activitatea DGASPC Teleorman, preşedintele PSD, beneficiarul deturnării abuzive a activităţii angajatelor DGASPC şi soţul – pe atunci – al Bombonicăi Prodana, coordonatoare a Complexului de servicii destinate copilului şi familiei şi sefa Secretariatului din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, respectiv Liviu Dragnea, Liviu Dragnea şi Liviu Dragnea.
Vă lăsăm să folosiţi fiecare dintre dumneavoastră cuvântul pe care-l găsiţi potrivit pentru hoţul care fură de la săraci.
Text scris de Mircea Toma şi Teodora Zăbavă.
[1] HG 1434 din 2 septembrie 2004, privind atribuţiile şi Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare ale Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, M.Of.
[3] Personalul DGASPC evaluează situaţia socio-economice a persoanei adulte, a copilului sau a familiei aflate în nevoie, a nevoilor şi resurselor acestora. Tot ei furnizează direct informaţii şi servicii adecvate nevoilor persoanei adulte, a copilului sau a familiei în dificultate, astfel încît să îl reintegreze, să aibă un trai normal (inclusiv sprijin de ordin juridic). DGASPC, pentru a da cele mai potrivite servicii, monitorizează trimestrial asistenţa pentru aceste persoane şi reevaluează şi redesignează programele de asistenţă individuale. De asemenea, se ocupă de plasarea în regim de urgenţă a persoanelor adulte sau a copiilor, atunci cînd situaţia o impune şi iniţiază planurile de adopţie, identifică familiile pentru plasamentul copiilor, le evaluează şi le monitorizează, în interesul superior al copilului, identifică şi formează persoane care pot deveni asistenţi maternali profesionişti.
Se încarcă comentariile...
