Aşa cum sunt învăţământul şi cercetarea ştiinţifică, politicile în domeniul culturii şi al diplomaţiei culturale ca şi în acela al independenţei mijloacelor de informare electronice.

După ce am primit vestea că, în urma unei decizii cu accentuat substrat politic a ministrului Cercetării, un anume domn pe nume  Şerban Valeca, s-au operat înlocuiri mai mult decât discutabile, unele de-a dreptul scandaloase în componenţa consiliilor consultative ale feluritelor domenii de crecteare, foruri al căror rost ar fi acela de a asigura acestui domeniu vital pentru evoluţia viitoare a României expunere şi onorabilitate şi că unor valori recunoscute, multe dintre ele lucrând astăzi în importante organisme din străinătate, le-au fost preferate persoane pe care mai nimic nu le recomandă spre a fi socotite drept reprezentative în domeniu, a urmat desemnarea cu cântec a unei creatoare de modă cvasi-necunoscute, pe nume Liliana Ţuroiu, în funcţia de preşedinte al ICR.

Dar iată că la nici 48  de ore după ce doamna Ţuroiu a fost pusă în pâine doar fiindcă se bucură de protecţia politică şi nu numai a preşedintelui PSD, dl. Liviu Dragnea, înscăunarea respectivei modiste făcându-se prin eludarea audierii domniei-sale în plenul Parlamentului, a venit aiuritoare veste a desemnării d-lui Georgică Severin în funcţia de director general interimar al Societăţii Române de Radiodifuziune.

Toate aceste episoade ce s-au aglomerat în ultimele şapte zile fac parte dintr-o operaţiune consistentă, evident antidemocratică, samavolnică de-a dreptul, de esenţă totalitară, bolşevică fără nici cea mai mică urmă de îndoială, urmărind politizarea, luare în arendă, auto-împroprietărire cu tot mai multe domenii cheie ale vieţii din România.

Operaţiune pusă la cale şi riguros, diabolic pusă în practică de coaliţia PSD-ALDE. Care e cum nu se poate mai decisă să preia controlul asupra a tot ceea ce mişcă în România. Chiar şi asupra unor domenii, cum sunt acelea ale educaţiei, cercetării, ştiinţei şi culturii, al promovării valorilor culturale dincolo de graniţele ţării, al dreptului cetăţenilor de a avea parte de medii publice de informare nesupuse controlului partinic. Instituţii ori foruri care ar trebui să fie scutite de orice fel de ingerinţă a factorului politic.

PSD acţionează precum Haplea şi înghite tot ceea ce poate fi înghiţit, justificându-şi acţiunile devoratoare prin rezultatul votului din 11 decembrie 2016.   

O face argumentând că are obligaţia de a pune în practică programul politic, programul de guvernare pentru care ar fi primit acordul şi girul unei impresionante părţi a electoratului din România.

Nu voi relua aici, în spaţiul acestui editorial de sfârşit de săptămână, ideea că, în realitate, doar 18% din cetăţenii cu drept de vot din Romania au votat în decembrie 2016 programul PSD.

Voi reaminti doar că nicăieri în respectivul program de guvernare, pe care îl invocă mai frecvent decât Biblia şefii politici ai PSD, cei mai mulţi cu probleme penale, nu se scotea o vorbă nici că se vor politiza educaţia, cultura, educaţia, Radioul şi Televiziunea, din păcate, foste publice, nici că va fi înlocuită competenţa prin promovarea mediocrităţii.

Şi nici că se intenţionează transformarea ţării dintr-o democraţie într-o demokratură.