Provocările importante ce stau în faţa guvernului Orban în anul 2020

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Mari aşteptări de la guvernul Orban în anul care a început. Unele cu adevărat importante, esenţiale, altele cu miză mai mică dar cu potenţial de risc şi  instabilitate foarte mare. Este nevoie de multă inteligenţă şi înţelepciune politică pentru a le alege pe primele în efortul guvernamental. Mă aştept la calm şi realism din partea preşedintelui Iohannis şi a premierului Orban, pentru a nu ridica false mize şi aşteptări în anul 2020.

Mize mai puţin importante

Alegerile anticipate. Nu cred că au o miză foarte mare, faţă de riscurile şi instabilitatea politică pe care le generează. Conform Constituţiei, nu pot fi încheiate înainte de iunie 2020. Urmează două luni de vacanţă parlamentară, iulie şi august, aşa că ar avea efect doar în lunile septembrie şi octombrie. Nu e deloc sigur că şi a doua propunere de premier va pica în parlament, iar votanţii să plece acasă, renunţând la toate avantajele aduse de funcţia de parlamentar. În plus, anul 2020 aduce mare agitaţie în parlament, fiecare parlamentar încercând să-şi negocieze şi asigure un mandat în viitorul parlament. Aşa că presupusa majoritate în favoarea anticipatelor s-ar putea dovedi iluzorie în 24 de ore.  Şi ce legi importante ar putea fi adoptate în cele două luni de activitate înainte de termenul normal al alegerilor parlamentare?

Apoi, alegerile anticipate ar trebui suprapuse cu alegerile locale, măcar să se facă economie de resurse. Cele două campanii suprapuse ar crea un talmeş-balmeş, din care n-ar înţelege nimeni nimica.  Concluzia este că alegerile anticipate nu au de ce să constituie o prioritate pentru guvernul Orban.

Alegeri locale în două tururi. Deşi utile, modalitatea de adoptare a modificării legislative  ridică probleme mari. În primul rând nu permite legea schimbarea legii electorale cu şase luni înainte de scrutinul electoral. Ce va zice CCR? Apoi, premierul Orban a promis că, spre deosebire de anteriorul guvern, nu va face uz de căi extraordinare de legiferare. Deja a folosit asumarea răspunderii le Legea bugetului şi alte legi importante. Ce face guvernul Orban, nu-şi respectă promisiunile de a nu face aceleaşi „abuzuri” legislative pe care le-a făcut PSD?

Desfiinţarea SIIJ. Guvernul nu poate folosi căi extraordinare de legiferare în domeniul justiţiei pentru că îi interzice referendumul din 26 mai. În plus, există  mulţi judecători care reclamă presiuni din partea procurorilor care vor să obţină soluţii favorabile lor în dosare aflate pe rolul instanţelor, simultan cu anchetarea aceloraşi judecători în urma unor plângeri penale.  Cea mai bună soluţie ar fi o conducere a SIIJ formată din profesionişti credibili şi oneşti, care să nu se lase intimidaţi şi timoraţi de politic.

Adevăratele provocări ce stau în fără guvernului Orban

Eliminarea structurilor PSD-iste din administraţia centrală. A fost prima promisiune fermă a preşedintelui Iohannis şi a premierului Orban. Dar e mult mai greu decât se presupunea. După două luni de guvernare, miniştrii cabinetului Orban au venit la şedinţa de guvern din 30 decembrie, în care se decideau noile organigrame ale ministerelor, total nepregătiţi. Cu degetul în gură!  Pe bună dreptate premierul Orban le-a dat peste nas şi n-a fost de acord cu noile proiecte de HG, privind funcţionarea şi organizarea ministerelor, care nu prevedeau reduceri masive de personal în ministere. Dacă în ministere nu poate reduce personalul, ce pretenţie poate avea premierul Orban la alte instituţii, precum şi la administraţia locală? Aşa că structurile PSD-iste rămân, bine mersi, în administraţia centrală şi locală să pună beţe în roate politicilor guvernului Orban.

Reducerea masivă a cheltuielilor de funcţionare a statului. N-am auzit ca miniştrii să fi venit cu planuri de reducere drastică  a cheltuielilor de funcţionare a statului, în ministere şi în instituţiile subordonate. Prin reducerea de personal, dar şi prin desfiinţarea acelor ordonatori de credite nenecesari, moşteniri PSD-iste. Aş fi crezut că fiecare ministru va prezenta în şedinţa de guvern lista ordonatorilor de credite din subordine, secundari şi terţiari, cu menţionarea  celor care pot fi desfiinţaţi. Fără astfel de reduceri,  bugetul pe 2020 va eşua lamantabil.

Mecanisme de urmărire a eficienţei cheltuirii banilor. Am mai atras atenţia de multe ori asupra acestui aspect. Nu mărimea bugetelor alocate contează, ci modul în care sunt cheltuiţi banii. Degeaba dai la educaţie 6% din PIB, dacă nu ai mecanisme de urmărire a relizarii obiectivelor pentru care aloci banii, iar aceştia dispar ca apa în nisip. Fără rezultate concrete.

Bugetul pe 2020. Este de departe cea mai grea provocare pentru guvernul Orban, în condiţiile în care şi preşedintele Iohannis şi premierul Orban au anunţat că vor fi respectate creşterile de pensii şi salarii bugetare aflate în legile promovate de PSD. Toţi analiştii şi comentatorii, chiar şi premierul Orban, spun că o creştere de 40% a pensiilor pentru 5,2 milioane de pensionari este fantasmagorică. Nu ai bani în buget pentru aşa ceva. Împrumuturile pe care se bazează guvernul se pot bloca la un moment dat, ca în 2010, când creditorii au ajuns la concluzia că România nu este în stare să ramburseze creditele acordate. Ştim cum s-a încheiat toată povestea în 2010. Poţi spune pensionarilor, la 1 septembrie 2020, cu 3 luni înainte de alegerile parlamentare, că nu le poţi plăti pensiile? Sinucidere politică asigurată. Adio câştigarea alegerilor parlamentare, fiind vorba de 5,2 milioane de voturi!

În plus, în bugetul pe 2020 se prevede o creştere a încasărilor cu 10%, comparativ cu 2019. Iluzorie această cifră ce stă la baza construcţiei bugetare. ANAF-ul şi structurile sale nu se pot moderniza, digitaliza, atât de repede, încât să vedem efectele anul acesta. În opinia mea bugetul a fost şi anul acesta construit pe premise false, din motive electorale probabil, dar de plătit va plăti tot guvernul Orban, în cazul în care nu-şi ţine promisiunile asumate.

Atragerea fondurilor europene. Alături de scăderea cheltuielilor de funcţionare a statului, fondurile europene reprezintă o cale de a reechilibra imensele deficite bugetare de anul acesta. Se face tot ce trebuie în scopul creşterii banilor veniţi de la UE? N-am auzit de schimbări şi modificări în personalul, structura şi legislaţia unităţilor de management responsabile de atragerea banilor europeni. Şi au trecut două luni de guvernare.

În concluzie

Nu ştiu pe ce s-au bazat preşedintele Iohannis şi premierul Orban când au promis alegătorilor menţinerea creşterilor de pensii şi salarii bugetare decise de PSD. Volatilitatea cursului de schimb leu/euro şi dobânzile tot mai mari la care ne împrumutăm, ne arată că decizia aceasta  a fost o eroare, ce cu greu mai poate fi îndreptată, odată cu apropierea alegerilor locale şi parlamentare.

Acestea sunt adevăratele provocări la care guvernul Orban trebuie să răspundă. Fără o prioritizare atentă a mizelor, în an electoral, alegerile din 2020 au deja rezultate imprevizibile, ce pot aduce din nou PSD la guvernare.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite