Deşi e clar că această Comisie va îngropa cazul şi doar CNATDCU (Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare) este abilitat de lege să facă astfel de verificări. Să nu ştie preşedintele Iohannis toate acestea?

De ce Comisia de Etică a UNAp nu poate fi obiectivă în analizarea tezei premierului Ciucă

Am aflat dintr-o postare a dlui deputat Alexandru Kocsis despre subordonarea rectorului UNAp faţă de premierul Ciucă:

„Rectorul Universităţii Naţionale de Apărare este Dorin Corneliu Pleşcan. Omul acesta a fost, între ianuarie 2015 şi iunie 2016, şeful de cabinet al generalului Nicolae Ciucă, pe atunci, şef al Statului Major General.

Primul lucru pe care l-a făcut Nicolae Ciucă când a ajuns ministru al Apărării a fost să îi propună preşedintelui Iohannis înaintarea la gradul de general de brigadă (cu o stea) a colonelului Pleşcan.

Numirea ca şi comandant/rector al UNAp s-a făcut la câteva ore după ce a fost înaintat în gradul de general de către preşedintele Iohannis.

Ca să înţelegem, pe data de 4 noiembrie 2019, Nicolae Ciucă a depus jurământul de ministru al apărării. Tot în noiembrie, dar pe 28, Corneliu Pleşcan este înaintat la gradul de general şi pe 29 preia oficial comanda UNAp. Coincidenţă, nu?

Gândiţi-vă că domnul Pleşcan a fost numit comandant în noiembrie 2019, deşi omul se pare că nu ar fi predat niciodată, nu este cadru universitar şi nu are o diplomă de doctor.

Este singurul caz de Universitate din România în care rectorul nu posedă titlul de doctor.”

Cum membrii Comisiei de Etică sunt numiţi de către rector, şi dau socoteală rectorului, este simplu să înţelegi că nu pot fi obiectivi în evaluarea tezei şefului său, fost şi actual, Nicolae Ciucă. 

Să nu fi ştiut Klaus Iohannis toate aceste lucruri când l-a lăudat pe premierul Ciucă pentru decizia de a solicita Comisiei de Etică a UNAp să-i verifice teza?

Pe de altă parte, se pare că preşedintele Iohannis nu ştie că doar CNATDCU este abilitat prin lege să verifice tezele de doctorat. Comisiile de Etică din universităţi au alte sarcini.

Ce spunea preşedintele Iohannis despre plagiat

Avea o cu totul altă părere. Dar de, Victor Ponta nu se număra printre protejaţii săi.

Dintre multiplele sale luări de poziţie în privinţa plagiatului, selectăm câteva:

„Eu cred că, în chestiunea plagiatului, este foarte important să avem un verdict clar şi că acest verdict să se găsească în timp util. Nu cred că ajută pe cineva ca analiza unei acuzaţii de plagiat să dureze cât elaborarea lucrării de doctorat.”

„Iar dacă un politician este dovedit ca plagiator, el trebuie să dispară din politică. Dacă un cadru universitar este dovedit plagiator, trebuie să dispară din universitate”. 

„Pentru a-i sancţiona pe cei care au copiat şi pentru a salva bunul renume al celor care nu au copiat, este nevoie de proceduri rapide, clare, credibile”.

Aici nu mai este coerent preşedintele Iohannis. Sigur că doar un articol de presă nu este suficient pentru a pune ştampila de plagiator pe cineva. Dar nici pasarea unei Comisii de Etică a sarcinii de a constata, sau nu, plagiatul, nu este în regulă. Cum am mai scris, Comisiile de Etică sunt  formate din universitari salarizaţi de universitatea în cauza, şi  nu-şi pot semna blocarea evoluţiei în carieră, dând cu firma în cap chiar instituţiei care-i plăteşte.

Soluţia era apelul la CNATDCU şi solicitarea să rezolve rapid sesizarea de plagiat, într-un sens sau în altul.

Consecinţe pe plan intern şi extern

Trecem prin crize majore în plan intern şi extern. Cu atât mai mult avem nevoie de încrederea cetăţenilor şi a partenerilor externi în conducerea statului. Iar premierul este de departe cel mai important decident în politici interne.

Dacă elita intelectuală a ţării, şefi de instituţii importante, şefi din Armata Română, rămân cu impresia că premierul este plagiator, consecinţa va fi că nu-i vor mai da ascultare. Premierul s-a ales cu o vulnerabilitate extremă, pe care trebuie s-o rezolve rapid. Şi nu Comisia de Etică a UNAp o poate rezolva, ci CNATDCU.

Mai mult că oricând, în condiţiile crizelor interne şi externe, conducerea statului, preşedintele, premierul, trebuie să beneficieze de încrederea cetăţenilor.

Dacă nu se rezolvă rapid şi legal suspiciunea legată de plagiatul premierului, această încredere nu va exista.