Ponta susţine confiscare bunurilor folosite la savârşirea unor infracţiuni
0
Premierul Victor Ponta propune modificarea Constituţiei pentru a facilita confiscarea bunurilor folosite la săvârşirea unor infracţiuni sau contravenţii sau exproprierea unor terenuri.
Premierul Victor Ponta vrea ca viitoarea Constituţie să conţină o precizare mai clară care să permită ca, ulterior, prin lege, să se efectueze confiscări, sechestre sau exproprieri. Liberalii se opun intenţiilor lui Ponta.
„Avem o decizie din 2008 a Curţii Constituţionale. Dacă nu mă înşel, atunci ni s-a spus că nu poate fi confiscată o căruţă care a fost folosită de autorul infracţiunii“ a afirmat Victor Ponta, ieri, la o dezbatere organizată de Forumul Constituţional.
El a menţionat că, după acea decizie a Curţii Constituţionale de interpretare a articolului din Constituţie referitor la confiscări, instanţele nu confiscă bunurile care au fost folosite la săvârşirea infracţiunii.
„Eu susţin că ideea sechestrării şi confiscării bunurilor provenite din infracţiuni este ceva necesar. Am putea introduce, după o modificare constituţională, ca sancţiuni confiscarea unor bunuri folosite la săvârşirea unor contravenţii sau infracţiuni“, a explicat primul ministru.
Ponta a adăugat că dreptul de proprietate este garantat, dar trebuie adaptat la situaţia practică şi la schimbările produse pe plan european.
„Acum, maşinile furate sau introduse prin contrabandă nu le poate valorifica Ministerul de Interne, stau într-un garaj la Ministerul de Interne 4 ani, 5 ani, 7 ani, cât durează procesul“, a explicat Ponta.
Premierul vrea să introducă şi prevederi special referitoare la exproprieri în interes public.
„Faptul că facem autostrăzi care merg în zig zag, ca să ocolim sau ca să ajungem la terenurile care trebuie expropriate... sunt lucruri care trebuie îmbunătăţite şi care se referă de fapt la o reglementare mai flexibilă, mai pragmatică, mai europeană a drepturilor constituţionale“, a precizat premierul.
El susţine că, în acest fel, s-ar evita problemele viitoare: „Avem de adus zăcăminte, gaze, petrol din Marea Neagră. Ce facem, iar stăm patru ani până convingem pe nu ştiu care că terenul lui nu face un milion de euro?“
Chiuariu (PNL): Nu trebuie umblat la proprietate
Actualele reglementări referitoare la proprietate au fost introduse în Constituţie în 2003, după ce anterior Ion Iliescu se opusese garantării proprietăţii.
„E un moft chestiunea aceasta cu sfânta proprietate privată care stă la baza vieţii sociale“, afirma Ion Iliescu în 2001.
Vicepreşedintele comisiei pentru revizuirea Constituţiei, Tudor Chiuariu (PNL), a declarat, însă, că nu pot fi operate modificări în Constituţie, cu ocazia revizuirii, în cazul drepturilor de proprietate, deoarece este vorba despre drepturi fundamentale.
El consideră că trebuie păstrat actualul text constituţional, potrivit căruia: „Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii“.
Chiuariu a adăugat că şi în cazul exproprierilor există prevederi constituţionale suficiente, existând posibilitatea ca prin lege să fie reglementată o procedură accelerată în instanţă în privinţa cauzelor pentru exproprieri.
Cum va fi desemnat premierul
Premierul Victor Ponta vrea introducerea în viitoarea Constituţie a unor puteri sporite pentru Parlament şi clarificarea raporturilor dintre preşedinte şi prim-ministru.
„În mod clar, preşedintele ţării nu poate să desemneze pe cine vrea prim-ministru, ci trebuie să-l desemneze pe cel propus de către cel mai mare grup parlamentar în urma alegerilor“, a explicat Ponta.
El mai propune ca miniştrii împotriva cărora se votează o moţiune simplă să îşi piardă mandatul, angajarea răspunderii Guvernului să poată să aibă loc maximum o dată pe sesiune şi restrângerea ordonanţelor de urgenţă.
Ce aşteaptă românii de la modificarea Constituţiei
Cel mai recent sondaj INSCOP Research relevă că 51% din români susţin modificarea atribuţiilor şi raporturilor dintre Preşedinte, Guvern şi Parlament. Cu toatea acestea, românii nu consideră că ar trebui modificat rolul Parlamentului.
În plus, din sondaj reiese că 20,1% din respondenţi ar vrea creşterea rolului exercitat de Legislativ, în vreme ce 21,4% din români sunt de părere că rolul acestuia ar trebui diminuat. De asemenea, cei mai mulţi români, 46,7%, susţin ideea ca mandatul preşedintelui şi al parlamentarilor să înceapă şi să se încheie în acelaşi timp. Modificările privind rolul Parlamentului sunt aduse în prim-plan în contexul revizuirii Constituţiei. Deşi majoritatea românilor, adică 63,8% din totalul populaţiei, au auzit despre intenţia autorităţilor de modificare a Constituţiei, 30% din aceştia nu sunt la curent cu dezbaterile privitoare la modificarea legii fundamentale a ţării, o posibilă cauză fiind atenţia scăzută acordată de mass-media subiectului.
Potrivit INSCOP, subiectul privind modificarea legii fundamentale este cunoscut, dar insuficient pentru o temă atât de importantă pentru guvernanţi. Din această cauză, există riscul ca prezenţa românilor la referendum să fie slabă şi să-i afecteze validitatea. De altfel, cercetarea INSCOP a arătat că dacă duminică viitoare ar avea loc referendumul scrutinul n-ar fi validat, întrucât nu s-ar atinge pragul de prezenţă de 50%, deoarece doar 40,8% din respondenţi şi-au exprimat intenţia de a veni la vot. Ieşirea din acest blocaj ar fi posibilă dacă pragul de prezenţă ar scădea de la 50% la 30%.
Deşi autorităţile au anunţat că doresc implementarea cât mai grabnică a proiectului de introducere a regiunilor, majoritatea românilor nu le împărtăşesc ideea. Mai exact, 40,8% din români nu sunt de acord cu introducerea regiunilor ca unitate administrativ-teritorială în Constituţie. Cu toate acestea, premierul Ponta a declarat marţi că Guvernul poate merge şi pe varianta angajării răspunderii pe proiectul regionalizării, în situaţia în care va exista un acord al tuturor forţelor politice. ( a contribuit Alina Boghiceanu)
Se încarcă comentariile...
