Proiectul prin care Iohannis este eliminat din procedura de numire a procurorilor-şefi, amânat din nou. Şerban Nicolae, ironic cu ministrul Justiţiei

Preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, aşteaptă decizia Senatului privind acest proiect de lege. FOTO Mediafax

Comisia Juridică a Senatului a amânat dezbatere proiectului de lege propus de liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, prin care exclude preşedintele şi ministrul de Justiţie din procedurile de numire a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a procurorilor-şefi. 9 mai ar fi ziua în care ar urma să fie discutat acest proiect, amânat de mai multe ori până acum.

UPDATE Preşedintele Comisiei, Şerban Nicolae, a propus, iar ceilalţi senatori au acceptat, amânarea cu o săptămâna a discutării acestui proiect pentru a aştepta un punct de vedere şi al Ministerului Justiţiei. „O să avem o zi a independenţei, a Europei, foarte activă“, a declarat, amuzat, Şerban Nicolae, după care l-a ironizat din nou pe ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. 

”Doamna secretar de stat, am rugămintea, totuşi, poate ajung şi la Parlament propunerile aşa cum sunt făcute ca să avem o imagine asupra a ceea ce se poate şi asupra a ceea ce nu se poate lua în discuţie”, i-a cerut Şerban Nicolae secretarului de stat prezent la şedinţa comisiei.

Propunerile venite de la CSM, înaintate Ministerului Justiţiei, sunt în curs de analiză la Ministerul Justiţiei şi vreau să vă mai informez şi cu privire la faptul că vineri ICCJ a transmis MJ un alt set de propuneri în afară de cel înaintat de CSM. Prin urmare, toate aceste propuneri sunt în curs de analiză la MJ, urmând ca proiectul privind modificarea legilor justiţiei să fie elaborat în cel mai scurt termen”, i-a replicat Mariana Moţ, secretar de stat în Ministerul Justiţiei.

Eu înţeleg, la Direcţia de elaborare acte normative există o tendinţă asimtotică către perfecţiunea normativă, dar aceste analize şi paraanalize şi supraanalize se prelungesc extraordinar de mult. V-aş ruga să transmiteţi şi domnului ministru şi Direcţiei elaborare acte normative, altminteri recunoscută pentru eficienţă şi pentru nişte acte normative care au fost bine primite la Curtea Constituţională cu excepţii de admitere, să se grăbească. Aşa cum am mai spus-o, la modul cel mai serios, nu putem spune societăţii să stea pe loc pentru că la Direcţia respectivă se analizează”, a spus Şerban Nicolae ironic.

Numai proiectul înaintat de ICCJ vineri are peste 160 de pagini. La care se adaugă proiectul înaintat de CSM, care, la fel, are un număr semnificativ de pagini”, a mai spus Moţ.

Potrivit proiectului de lege iniţiat de liderul ALDE, preşedintele României şi ministrul Justiţiei sunt excluşi din procedurile de numire a procurorilor-şefi DNA, DIICOT şi procurorului general al României, aceştia fiind desemnaţi de către CSM. „Procurorul general, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al DNA, adjuncţii acestuia, procurorii-şefi de secţii ai acestor Parchete, precum şi procurorul-şef al DIICOT şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată“, prevede proiectul.

În prezent, procurorul general al României, procurorul şef DNA, precum şi procurorul-şef al DIICOT şi adjuncţii acestora sunt numiţi de către preşedinte, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM.

Tăriceanu susţine în expunerea de motive că a depus acest proiect de lege pentru „a scoate actul de justiţie de sub influenţa prea mare a factorului politic“. În momentul de faţă, legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor prevede că preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai ÎCCJ sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea CSM.

Proiectul de modificare a Statutului judecătorilor şi procurorilor potrivit căruia se modifică procedurile de numire a procurorilor şefi şi a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţi a fost adoptat tacit de către plenul Camerei Deputaţilor. De asemenea, discutarea acestui proiect a fost evitat a fost evitată de mai multe ori de senatorii jurişti, din mai multe motive, de la invocarea faptului că trebuie să primească un nou punct de vedere de la Guvern până la faptul că iniţiatorul nu putea fi prezent la dezbatere. 

Grindeanu, alături de Tăriceanu

Premierul Grindeanu propune, în adresa Guvernului transmisă Parlamentului în data de 7 aprilie, o soluţie de compromis: ministerul Justiţiei să facă mai departe selecţia procurorilor şefi, urmând să transmită CSM cel puţin doua propuneri de numire. CSM ar urma să dispună apoi asupra numirii în funcţia de conducere „în urma unei proceduri transparente“. 

Premierul Grindeanu consideră ca ministerul justitiei şi CSM ar putea împărţi competenţele cu privire la numirea procurorilor în funcţiile de conducere prevăzute de art. 54 din Legea nr. 303/ 2004 după cum urmează: 

a) „ministrul justiţiei să aibă prerogativa de a selecta candidaturile pentru funcţiile de procurori sef, având obligaţia ca la finalul procedurii să înainteze CSM cel puţin două propuneri de numire;

b) CSM, în cadrul unei proceduri transparente, să dispună asupra numirii în funcţia de conducere”.

Soluţia propusă de Grindeanu nu rezolvă problema politizarii numirii procurorilor-şefi, ci doar îl elimină pe şeful statului din procedură. „Atât selectarea, cât şi numirea în funcţie de către CSM, trebuie să se realizeze într-un mod deschis, transparent şi bazat pe merite, motiv pentru care în cuprinsul Legii nr. 303/ 2004, trebuie adoptate reguli clare care să clarifice toate aspectele procedurale ale numirii în funcţiile de conducere anterior menţionate”, se mai arată în punctul de vedere semnat de premierul Sorin Grindeanu.