Proiect de lege: Nicolicea vrea ca şefii instituţiilor publice să fie aleşi doar cu votul majorităţii celor prezenţi în sala de plen

Deputatul Eugen Nicolicea. FOTO Marian Iliescu

Deputatul UNPR Eugen Nicolicea vrea ca alegerea sau numirea unor persoane în funcţii de membri sau în funcţii de conducere ale unor instituţii publice de către Parlament să se facă prin majoritatea numărului de aleşi aflaţi în sala de plen, iar în cazul în care sunt două persoane propuse pentru aceeaşi funcţie, prin majoritate relativă, potrivit unui proiect de lege depus joi la Parlament.

Deputatul Eugen Nicolicea a depus un proiect de lege privind numirea sau alegerea de către Camera Deputaţilor, Senatul sau Parlamentul României a unor persoane  în funcţii de membri  sau funcţii de conducere ale unor autorităţi sau instituţii publice. Iniţiativa sa prevede că: „Numirea sau alegerea de către Camera  Deputaţilor, Senatul sau Parlamentul României a unor persoane în funcţii de membri sau în funcţii de conducere  ale unor autorităţi sau instituţii publice se face prin Hotărâre a Camerei Deputaţilor, a Senatului sau a parlamentului României, după caz, adoptată cu respectarea art.76 alin. (2) din Constituţie“, susţine deputatul.  Dar ce stipulează acel articol?  „Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră“ , se arată în articolul menţionat.  

Nicolicea merge şi mai departe luând în considerare şi intrarea a două persoane în cursa pentru o funcţie publică validată de Parlament. „ În situaţia în care pentru aceiaşi funcţie sunt propuse două sau mai multe persoane va fi numită sau aleasă persoana care a întrunit cel mai mare număr de voturi““, precizează deputatul UNPR.

Adoptarea unei asemenea legi ar duce la rezolvarea unor situaţii dificlle, cum e cazul numirii noului preşedinte director-general al SRTv, dar ar duce pe viitor la situaţii în care o persoană propusă pentru o funcţie publică, deşi nu are în spate o majoritate parlamentară bine conturată, poate trece uşor la validarea în Parlament.  În cazul TVR,  punând în practică prevederile lui Nicolicea, după ce Monica Ghiurco şi Irina Radu, candidatele CA al TVR pentru şefia televiziunii publice, au ajuns la balotaj în cadrul votului din CA, acestea  puteau ajunge pentru vot final în Parlament, unde o majoritate de conjunctură stabilea noul preşedinte director general. Toate acestea s-ar fi întâmplat într-o situaţie ipotetică în care această lege ar fi fost în vigoare.

Problemele apar pe termen lung. O asemenea măsură ar fi încă o „palmă“ dată principiului reprezentativităţii, din moment ce majorităţi de moment pot numii oamenii lor în funcţii fără prea mare bătaie de cap. Asupra numirilor nu va mai exista o responsabilitate colectivă extinsă în condiţiile în care o majoritate relativă constituită la lucrările camerei  poate decide soarta unei instituţii.  

Cum explică Nicolicea necesitatea legii

Deputatul Nicolicea explică în expunerea sa de motive ce l-a determinat să propună schimbările modului de alegere sau numire a unor persoane în funcţin publice. „Numirea sau alegerea de către Camera Deputaţilor, Senatul sau Parlamentul României a unor persoane în funcţii de membri sau în funcţii de conducere ale unor autorităţi sau instituţii publice se face potrivit legilor speciale care reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţilor sau instituţiilor publice respective. Analizând aceste legi se constantă că există anumite texte în dezacord cu Constituţia sau cu decizii ale Curţii Constituţionale“, susţine Nicolicea în expunerea sa de moti ve.

Pentru a-şi argumenta demersul legislativ, deputatul invocă decizia Curţii Constituţionale numărul 989 din 2008 care stipulează că „adoptarea legilor ordinare şi a hotărârilor celor două camere se face cu votul majorităţii membrilor prezenţi în fiecare Cameră, în condiţiile în care acesta se ridică la cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor fiecărei Camere“.  De asemenea, Nicolicea aduce în argumentaţia sa şi o altă decizie a CCR. Astfel, în Decizia CCR  numărul 514/2014 în care se menţionează că „hotărârile plenului Camerei Deputaţilor, plenului Senatului şi plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului care vizează organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor publice sunt de rang constituţional“, şi se adoptă potrivit  prevederilor articolului 76 alineatul 2 din Constituţie.