Problema PNRR: cele 16 miliarde împrumutate ridică datoria publică a României la 60% din PIB!

Aceasta-i principala problemă pentru care nu este sigură aprobarea PNRR de către UE. Din cele 29 de miliarde de euro aşteptate, 16 sunt împrumuturi. Actuala guvernare a crescut în 15 luni gradul de îndatorare al României de la 35 la 50% din PIB. Iar cu cele 16 miliarde care vin prin PNRR ca bani împrumutaţi, datoria publică s-ar ridica la 60% din PIB, limita maximă acceptată prin tratatul de la Maastricht.

Premierul Cîţu zice că nu e mult, comparativ cu alte ţări. Aici discutăm de capacitatea de returnare a banilor împrumutaţi. România are un grad de colectare la bugetul de stat de 30%, în timp ce media europeană este de 40-45% din PIB. O realitate dură, pe care premierul Cîţu o ignoră.

Principala problemă ridicată de aprobarea PNRR

UE, prin organismele sale, suflă şi în iaurt când vine vorba de România. S-a fript de prea multe ori cu banii alocaţi României, dijmuiţi prin fraude şi corupţie.

Datoria publică a României.  Guvernarea Orban-Cîţu a plecat de la un grad de îndatorare de 35% din PIB. După 17 luni, datoria publică a urcat la 110 miliarde de euro, 50% din PIB, din care 32 de miliarde de euro în ultimul an şi jumătate. Cu cele 16 miliarde de euro din PNRR, acordate ca împrumut, datoria publică a României se ridică la 60% din PIB,  maximum admis de Tratatul de la Maastricht. Este adevărat că alte ţări au datorii publice mai mari. Dar să nu comparăm capacitatea Italiei de a returna împrumuturile, cu capacitatea României. Chiar dacă avem creştere economică mare, aceasta nu se regăseşte, neapărat, în bugetul de stat, datorită evaziunii fiscale pe care nu reuşim s-o stârpim.

Pentru păstrarea pragului de îndatorare, am dat şi o lege, Legea 16/2010, Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, care prevede îngheţarea salariilor bugetarilor la depăşirea de către nivelul datoriei publice a pragului de 50% din PIB şi îngheţarea pensiilor la depăşirea pragului de 55% din PIB a datoriei publice. Dar la 60% din PIB, ce mai îngheţăm?

Să nu uităm că împrumuturile cresc pe masură ce ratele şi dobânzile ce trebuiesc returnate cresc şi ele. Este o „rostogolire” a plăţii datoriilor, în sarcina urmaşilor noştri. În perioada 2021-2024 România se va împrumuta cu 50 miliarde de euro, doar pentru a plăti împrumuturile făcute. Dacă va mai avea de la cine să se împrumute. Noi uităm filmul din 2010, care se repetă acum aidoma.

Agenţia de rating Fitch a păstrat rating-ul României la BBB-, cu perspectiva negativă,  care „reflectă incertitudinea cu privire la implementarea unor politici de abordare a dezechilibrelor structurale fiscale pe termen mediu şi a impactului pandemiei coronavirusului asupra finanţelor publice ale României”. Premierul Cîţu a mediatizat rating-ul acordat României de S&P, caracterizandu-o drept o veste „fantastică”, în care nici el nu mai credea. Despre rating-ul agenţiei Fitch n-a scos o vorbă.

În declaraţiile de azi, premierul Cîţu spune:

„Nu e adevărat că avem un grad de îndatorare foarte mare. Relativ de ceea ce este în UE stăm bine. România îşi permite să se împrumute şi se împrumută la dobânzi foarte mici. Avem un grad de îndatorare mic, care nu ne afectează”.

Premierul Cîţu minte de îngheaţă apele, crezându-ne pe toţi proşti şi inculţi. Iată cum stau ţările din UE la dobânzi, conform unei analize a site-ului Cursdeguvernare.ro.

Cât despre gradul de îndatorare, care prin PNRR va ajunge la 60%, problema nu este dacă este mare sau mic, ci dacă România este capabilă să restituie împrumuturile făcute. UE are mari dubii în această privinţă, şi este reticentă în aprobarea PNRR, fără garanţii că România poate returna împrumuturile, crescute în guvernarea PNL cu 32 de miliarde de euro. O ştire de presă spune ca UE va chema FMI sa monitorizeze finantele Romaniei. Vom vedea decizia UE până la 1 iunie 2021.

Există o singură cale de aprobare a PNRR. Reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului

Este soluţia de care guvernanţii nu vor să audă, pentru că ar provoca costuri electorale. Deşi alegerile sunt abia în 2024. Auzim, timid, de reformă sistemului de pensii, de concedieri în sectorul de stat, de desfiinţarea CFR Marfă şi a altor companii falimentare, de restructurări în ministere.

Premierul Cîţu ameninţă miniştrii că nu vor primi bani la rectificările bugetare, şi că îi va obliga să facă restructurări în ministere. Totul pentru urechile UE si ale credulilor din România. De când a venit PNL la guvernare, numărul bugetarilor a crescut, în loc să scadă. Îmi pare rău să anunţ guvernul Orban-Cîţu că nimeni nu mai crede in gogoşile vânturate de ei in spaţiul public.

Concluzii

Miniştrii, Orban şi şefii partidelor din coaliţia de guvernare ne vând la tv blana ursului din pădure. Că vom avea un plan de dezvoltare „fantastic”, de circa 100 miliarde de euro. Am mai auzit poveşti de astea, bune de adormit copiii şi de câştigat voturi. Nimic nu garantează că banii aceşti vor veni în visteria ţării. Pentru că nu oferim suficiente garanţii creditorilor că avem de unde returna banii.

Mai grav, este posibil să repetăm scenariul din 2010, când România devenise nefinanţabilă pentru că nu mai prezintă garanţii suficiente pentru investitori. Tare mi-e teamă că în locul euforiei legate de cele 100 de miliarde de euro, vom avea parte de trezirea la realitatea dură a refuzului creditorilor de a mai finanţa România.