Pro-alegeri locale în două tururi. Cît de importante sunt pentru democraţie

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Printre sistemele imperfecte din România, atacate de contestatari în stradă şi formulate apoi în revendicările exprimate deschis de societatea civilă la consultări, se află şi sistemul de vot într-un singur tur. Presiunea pe care noua generaţie o pune asupra politicului este schimbarea lidership-ului în principalele instituţii democratice: legislativ şi executiv – inclusiv guvernarea locală, pentru o mai bună reprezentare.

Prima vizată de schimbare, având în vedere proximitatea alegerilor şi în strânsă legătură cu tragedia de la Colectiv este administraţia locală. (Primăria de sector este prima instituţie pe linia directă a răspunderii care trebuia să verifice dacă este asigurată siguranţa tinerilor la concert).

Din punct de vedere al puterii pe care comunitatea europeană o conferă regiunilor şi conducerilor locale, aş califica administraţia locală drept principala instituţie ca motor de dezvoltare al societăţii, dar şi al democraţiei. Chiar dacă suntem într-o evoluţie globalizată, viaţa unei comunităţi este la fel de importantă şi ea se coagulează în jurul unor mecanisme de reprezentare cât mai apropiate de cetăţean, iar democraţia se deprinde la nivel local. (În plus, elitele politice se formează la nivel local) De aceea, am să enumăr motivele pentru care, în opinia mea, un sistem de vot în două tururi ajută democraţia, dar şi partidele să-şi schimbe acum oferta politică:

1. O mai bună participare la vot. Din punct de vedere al democraţiei şi al filtrului de reprezentare, două tururi de scrutin reprezintă din start o mai bună participare la vot: cu cât mai multe persoane care vin la vot cu atât mai bine pentru legitimitatea celui care este ales şi a răspunderii pe care o poartă pentru programul său. Participarea la vot este dată şi de disputa de idei, iar partidele sunt obligate să ofere o comunicare politică de bună calitate. Astfel, cu cât oferta (candidatul şi programul) este mai bună, cu atât calitatea disputei este mai bună. 

2. Partidele politice, atente la selecţia candidaţilor. Cred că o dispută de idei generală (în primul tur) şi una particulară pe programe (în turul al doilea) va determina partidele să fie atente la selecţia candidaţilor, principala revendicare a străzii. Partidele vor fi mai puţin tentate să-şi negocieze subteran candidaţii, care se vor “pierde” în mulţimea candidaţilor. 

3. Nu-i favorizează pe primarii în funcţie (acolo unde ei mai exista). Persoane fără notorietate vor putea să se exprime/afirme. Cred că sistemul de vot într-un singur tur ne-a adus în situaţia de a avea primarii de acum, majoritatea dintre ei anchetaţi sau arestaţi. Aceştia au fost avantajaţi în competiţia electorală din 2012 pentru că, în afara unor excepţii unde au existat nemulţumiri, ei au avut la dispoziţie fonduri pentru a face investiţii, dar şi notorietate şi, în consecinţă le-a fost uşor să-şi recâştige poziţia. Acest lucru a adâncit corupţia. 

4. Încurajează competiţia. Astfel, nu doar primele două partide (sau candidaţi) clasate în sondaje îşi vor disputa intrarea în turul al doilea şi vor fi atente la candidaţi, ci şi celelalte partide sau independenţi vor considera că se pot bate cu şanse pentru a intra în turul al doilea. 

5. Va împiedica fragmentarea votului într-un singur tur, prin candidaturi false. Posibilitatea democratică dată de candidatura unor persoane menite doar să “fure” din voturile unuia dintre candidaţi, aşa numiţii “iepuri”, care într-o competiţie electorală strânsă pot reduce din voturile candidatului cu şanse, de dreapta sau de stânga. Această stratagemă este la limita moralităţii şi la ea a apelat în special PSD, în majoritatea scrutinurilor electorale. 

Singurele argumente valabile în favoarea unui singur tur de scrutin au rămas: reducerea costurilor şi cel al simplităţii mecanismului de vot pentru a fi mai uşor înţeles de către cetăţeni. Însă ambele au fost demontate. O analiză făcută de studenţii de la SNSPA spune că românii votează în două tururi pentru alegerea preşedintelui, deci nu ar fi deloc mai simplu să înţeleagă de ce la primari trebuie să voteze într-un singur tur. În privinţa costurilor, potrivit Autorităţii Electorale Permanente la alegerile locale din 2012, desfăşurate într-o singură zi pentru primari, consilieri şi preşedinţi de consilii judeţene etc, s-au cheltuit aproximativ 0.06 la suta din Bugetul de stat pentru 2015. 

Cu alte cuvinte, o valoare nesemnificativă în raport cu beneficiile pe care le-ar avea pentru democraţie alegerea primarilor cu mai largă reprezentativitate. În privinţa impedimentului legal, revenirea la votul în două tururi se poate realiza câtă vreme sunt mai mult de 6 luni până la organizarea alegerilor din iunie 2016.  În consecinţă, sunt alături de propunerile societăţii civile şi pledez pentru revenirea la sistemul electoral consacrat în România: vot în două tururi de scrutin. 

În septembrie 2013, 63 de senatori şi deputaţi PNL au depus un proiect de modificare a legii administraţiei publice locale, fiind operate o serie de modificări în ceea ce priveşte alegerea primarilor şi a şefilor consiliilor judeţene. Iniţiatorii propun revenirea la sistemul alegerii primarilor în două tururi de scrutin, dacă niciunul dintre candidaţi nu obţine 50% plus unu din voturi, dar şi la sistemul alegerii preşedinţilor Consiliilor Judeţene prin vot indirect de către consilierii judeţeni.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite