Privitor la viitorul economiei româneşti guvernanţii spun una, specialiştii alta. Noi pe cine să credem?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Vedem în ultimele zile prăpastia tot mai adâncă dintre declaraţiile guvernanţilor şi cele ale specialiştilor în privinţa evoluţiei economiei româneşti. Primii ne asigură că economia îşi revine în „V”, ne îndreptăm spre „culmi de civilizaţie şi progres”, specialiştii spun că, dimpotrivă, economia şi finanţele din România sunt mult în urma ţărilor europene. Noi pe cine să credem?

Ce cred conducătorii României

Preşedintele Iohannis. "Revenirea în 'V' este o realitate, este demonstrată de toate statisticile şi este un lucru extrem de îmbucurător pentru noi”…. „Economia îşi revine, dar finanţele publice au rămas puţin în urmă şi pentru a putea onora toate plăţile - salarii, pensii, programe de sprijin în economie - este nevoie de bani şi această nevoie de bani a crescut un pic, trebuie să recunoaştem, deficitul, dar sunt bani bine investiţi".

Consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu afirmă şi domnia sa că perspectivele sunt favorabile pentru o creştere economică „robustă” începând de anul viitor. 

Florin Cîţu: ”Date oficiale – revenire în V a economiei! În trimestrul III economia a crescut cu 5,6%. Am spus din primul moment că economia îşi revine din trimestrul III şi acum datele confirmă. Astăzi avem confirmarea că Guvernul PNL a administrat foarte bine economia”. … „Nu ne oprim aici. 2021 o să fie un an foarte bun pentru români, cu o guvernare de dreapta, liberală”

Rectificarea bugetară scoate adevărul la suprafaţă

Florin Cîţu: „Ministerul Finanţelor propune o rectificare cu un deficit de 9,1% din PIB, respectiv 96 miliarde de lei, construit pe o contracţie de 4,2%.

Ne amintim că proiecţiile pentru deficitul bugetar au tot crescut, de la 6,3%, la 8,6% acum la 9,1% din PIB, iar specialiştii au spus tot timpul că deficitul bugetar la sfârşitul anului va fi cel puţin 10% din PIB.

În Nota de Fundamentare a OUG privind rectificarea bugetară, guvernul majorează la 47% din PIB plafonul datoriei publice a României. La finalul anului 2019, datoria României era de 35,2% din PIB. Să mai spunem că datoria publică era la finalul lunii septembrie 2020 de 451 miliade lei.

Ce spun specialiştii

Petrişor Peiu, redă cifrele evoluţiei economiilor europene după EUROSTAT. România  are  a doua cea mai mare contracţie anuală (-6%), Italia află la -4,7%, Polonia la -2% , Ungaria la -4,7%,  Slovacia la -2,2%, Bulgaria la – 5,2% şi Cehia la -5,8%!.

Polonia a scăzut în trimestrul de primăvară cu 9% şi a recuperat destul de mult în trimestrul de toamnă cu 7,7%, ajungând la o scădere anuală de doar -2% şi rămânând campioana Europei la creştere economică.

Valentin Lazea, economistul şef al BNR, are o opinie personală.

Fără măsuri de ajustare, deficitul bugetar va depăşi anul viitor 8% din produsul intern brut, după ce în acest an este prognozat de Guvern la peste 9%.”

“O soluţie ar fi săptămâna de lucru de 4 zile pentru bugetari cu o reducere de o cincime a salariului (20%). Măcar aşa s-ar ajunge la un cvasi-echilibru între salariile din sectorul bugetar şi cele din mediul privat. O altă soluţie ar fi o intrare în sectorul bugetar la 7 ieşiri, care s-a mai aplicat în trecut”.

Nu e deloc normal că salariul mediu din sectorul bugetar să fie mai mare decât în sectorul privat”, mai spune Valentin Lazea.


   Iata ce spune economistul Aurelian Dochia: 

Vom ajunge la un deficit care nu mai poate sa fie stapanit, iar problema este ca finantarea acestui deficit sa devina imposibila. Nu se stie ce se intampla si pe pietele internationale, pentru ca situatia este volatila si acolo, iar finantarea ar putea deveni imposibila. In acest caz, s-ar putea sa ajungem la ceea ce nu vrea sa auda nimeni: masuri de austeritate, adica taieri de cheltuieli, care daca nu vor fi voite, vor fi automate. Daca nu mai ai de unde sa platesti, treci la austeritate fara sa o declari"

Comisia Europeană estimează în prognoza de toamnă că ţara noastră va înregistra un deficit bugetar de 10,3% din PIB anul acesta, peste cel estimat astăzi de Ministerul de Finanţelor (9,1% din PIB), diferenţa fiind de peste 2 miliarde de euro. Totodată, Comisia prognozează că economia românească se va contracta anul acest cu 5,2%, urmând ca anul viitor să crească cu 3,3%.

În 2009, guvernarea Tăriceanu lăsase un deficit mult mai mic, de 5,8% din PIB. Şi totuşi, a venit luna mai 2010 când Românie devenise nefinanţabilă , iar guvernarea Băsescu-Boc a fost obligată să taie salariile bugetarilor cu 25%, pentru a primi un împrumut consistent de la FMI.

Ce urmează?

Marea speranţă sunt banii europeni, miliarde de euro programaţi să vină în România. Deocamdată Polonia şi Ungaria au blocat bugetul UE şi fondul de recuperare post-covid. Dar chiar dacă se vor debloca aceste fonduri, ele nu vin în bugetul de stat pentru plata pensiilor şi salariilor bugetare, ci pentru programe de investiţii. Statul trebuie să contribuie şi el cu partea de cofinanţare ce revine României, astfel încât speranţa că bugetul de stat va „scăpa” de cheltuielile privind investiţiile este iluzorie.

Mai grav este altceva.  Reacţia creditorilor interni şi externi la deficitul uriaş de 10% pe care-l va înregistra România la sfârşitul acestui an. Dacă în 2010 au refuzat să mai împrumute România, după un deficit de 5,7% din PIB, de ce s-ar comporta altfel acum, la un deficit de 10% din PIB?

Când e vorba de banii lor, creditorii nu au mamă nu au tată. Nu se uită nici la COVID. Dacă analizele lor le vor spune că România are deficite prea mari pentru a putea restitui sumele datorate, vor închide robinetul împrumuturilor,  iar România chiar se va găsi atunci cu pantalonii în vine. Salvarea ar putea veni doar de la FMI, ca în 2010. Cu toate condiţiile „groaznice” impuse de acest creditor.

Pe cine să credem?

Ca de atâtea ori în trecut, guvernanţii prezintă realitatea în roz, mai ales că suntem în an electoral. Ne prezintă  visele lor „exotice”! Specialiştii, instituţiile internaţionale, spun cu totul altceva, uneori exact pe dos decât spun guvernanţii. Lipsa proiectului de buget pe 2021 adânceşte şi mai mult incertitudinea privind evoluţia bugetară în anii ce vin. Noi, cetăţenii obişnuiţi, alegătorii din 6 decembrie, pe cine să credem? Pe guvernanţi sau pe specialişti?

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite