Primul german în CSAT şi dubla loialitate

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Klaus Johannis va fi prima persoană aparţinând minorităţilor naţionale care va fi membră a CSAT, dacă Traian Băsescu va accepta propunerea USL pentru şefia Ministerului de Interne. Mai mult decât atât, va fi primul minoritar care va avea în subordine un serviciu secret de informaţii, doi ş' un sfert şi poate şi un al doilea, dacă planul lui Victor Ponta de a trece Serviciul de telecomunicaţii Speciale la MAI va fi dus până la capăt.

Johannis reprezintă o nominalizare greu de refuzat din perspectivă politică, dar şi greu de acceptat, din perspectiva mentalităţilor care guvernează probabil sistemul românesc de siguranţă naţională. Dacă Klaus Johannis va ajunge ministru de Interne, acest fapt va fi unul fără precedent în politica românească.

Discuţia de faţă are în vedere doar identitatea etnică, de membru al comunităţii germane, cea care are un rol important în popularitatea naţională a primarului Sibiului. Klaus Johannis încarnează mitul pozitiv al germanului gospodar, corect şi civilizator care l-a propulsat în poziţia de primar şi ulterior în topul celor mai populari politicieni din România. Originea mitului este plasată de Lucian Boia înainte de Primul Război Mondial, în Ardeal, iar prusacul Carol I şi domnia lui plină de victorii a întărit mitul "principelui ideal" (Boia) care trebuie să fie obligatoriu străin pentru a administra România cea plină de vicii. Premierului Victor Ponta nu-i convine deloc instalarea lui Johannis în fruntea Ministerului de Interne, cu un rol important în organizarea alegerilor şi în subordinea căruia intenţionează să mute Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Lui Ponta i-a fost însă imposibil să găsească o naraţiune convingătoare pentru respingerea lui Klaus Johannis. Abili, liberalii i-au livrat o nominalizare pe care acesta să nu o poată refuza fără pierderi de imagine.

De partea cealaltă însă, din perspectiva sistemului de siguranţă naţională, Klaus Johannis este,  eufemistic spus, o provocare pentru că identitatea de minoritar ridica problema dublei loialităţi de care au fost istoric suspectate minorităţile din România cu o altă patrie-mamă. Riscul dublei loialităţi apare atunci când o minoritate este percepută ca neloială, subversivă şi posibil trădătoare (Baron), aceste atribute negative fiind de regulă asociate în România comunităţii maghiare în imaginarul general, dar tuturor minorităţilor din perspectiva protejării secutităţii statului-naţiune. În limbajul siguranţei naţionale orice persoană aparţinând unei minorităţi care are o patrie externă este susceptibilă de dublă loialitate şi este deci imposibil ca ea să fie parte a sistemului de securitate naţională. Vom afla zilele viitoare dacă instituţiile care au în atribuţii siguranţa naţională au depăşit sau nu logica riscului dublei loialităţi.

Mai există o perspectivă, aceea a cetăţeanului critic pentru care ascensiunea lui Johannis nu înseamnă nimic, acesta fiind purtătorul aceloraşi atribute comune clasei politice. Primarul Sibiului are o mulţime de pete negre în CV fiind un politician tipic: complicităţi cu mafia economică locală, vezi extinderea afacerilor lui Ilie Carabulea condamnat la un an şi jumătate închisoare în dosarul Apostu; consecvenţa cu care a încălcat legea privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor pe care o mai ignoră încă o dată prin intenţia de a se autosuspenda din funcţia de primar al Sibiului ; traseismul prin trecerea de la Forumul Germanilor la PNL care-i poate garanta ascensiunea politică; autoritaritarism şi aroganţă în raporturile politice şi cu presa pe plan local.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite