Este o reacţie de alarmă şi condamnare a demiterii dnei Kovesi şi a modului în care a fost organizat procesul respectiv, precum şi a motivărilor acestora.

Pentru a nu exista niciun fel de dubiu, reproducem scrisoarea respectivă, evident importantă în sine, dar şi pentru faptul că, spun foarte multe surse, nu este decât primul document de acest fel dintr-un şir mai lung de luări de poziţie care, speră autorii lor, vor fi luate în seamă în analiza funcţionării MCV, în elaborarea raportului pe acest an şi, eventual, în demararea unor proceduri de sancţiuni pentru încălcarea de către ţara noastră a normelor statului de drept.  Oricum, conform reglementărilor în vigoare, destinatarii scrisorii sunt obligaţi să formuleze un răspuns în scris adresat autorilor şi, totodată, Parlamentului European.

În scrisoare, se exprimă „îngrijorarea că independenţa sistemului de justiţie din România este pusă sub semnul întrebării de către recentele schimbări legislative şi deciziile judecătoreşti subsecvente“. Stârnesc „îngrijorare profundă“ atât iniţiativa Ministrului Justiţiei de a demite Procurorul General al DNA în ciuda avizului negativ al CSM, cât şi de decizia Curţii Constituţionale „care sprijină puterile exclusive conferite Ministrului Justiţiei ca persoană numită politic de a demite procurori fără alte verificări şi cercetări suplimentare şi fără respectarea echilibrului“. Sunt repetate observaţiile comune exprimate la Bruxelles privind Codurile, dar cel mai important lucru îmi pare a fi, în acest context, apelul direct şi apăsat adresat lui Frans Timmermans de a monitoriza personal situaţia şi a fi proactiv în acordarea întregului sprijin de care România are nevoie pentru „a asigura calitatea procesului legislativ şi respectarea normelor fundamentale“Iar în ultimul paragraf găsiţi deschiderea spre viitor, căci îi spun europarlamentarii europeni lui Timmermans că nu numai că sunt „interesaţi să vadă urmările“, dar şi „măsurile pe care urmează să le ia“ în consecinţă“.

Mi-e teamă că lămuririle ca care doamna Prim Ministru le-a dat la Bruxelles pe această temă par să fi fost insuficiente sau să nu fi fost înţelese de interlocutorii săi, chiar dacă a avut parte de translatorii competenţi de la Comisie. În consecinţă, este posibil ca de-abia acum înainte, cel puţin la Bruxelles şi în câteva alte capitale europene să fie deschis cu adevărat „cazul Kovesi“. Cu consecinţe uşor de anticipat şi care s-ar putea amplifica dacă şi alte grupuri politice se vor susţine o eventuală cerere de infringement generală împotriva României pe tema problemelor în sistemul justiţiei şi nerespectării normelor statului de drept. De câteva luni se tot aude că aşa ceva ar fi posibil, să vedem cum răspund ai noştri.