Primii paşi pentru noul Guvern. Ce apropie şi ce desparte PNL de PSD
0
Guvernul PNL-PSD-UDMR, cu o structură de maximum 20 de ministere, ar putea fi gata într-o săptămână. După prima discuţie, partidele par dispuse la compromisuri, dar tot au viziuni diferite pe anumite teme.
Prima rundă de negocieri a adus şi primele clarificări privind ritmul pe care îl vor avea negocierile între PNL, PSD şi UDMR. Kelemen Hunor, liderul UDMR, a precizat din start că forţele care vor să se pună de acord pentru viitorul Executiv ar vrea să finalizeze lista de miniştri şi programul de guvernare cât mai repede, astfel încât pe 17 sau 18 noiembrie acestea să fie depuse în Parlament.
În primul rând, PNL a cerut de la început un premier liberal în viitorul Guvern, inclusiv în varianta în care şeful Executivului va fi pus prin rotaţie de principalele două forţe, câte un an şi jumătate. De asemenea, liberalii ar vrea o împărţire egală a ministerelor cu PSD, iar UDMR să primească doar două portofolii. Social-democraţii le-au reamintit că discuţia pe ministere trebuie să plece de la reprezentarea fiecărui partid în Parlament, au precizat surse politice pentru „Adevărul”. „E o împărţire în funcţie de ponderea din Parlamentul României”, a declarat şi Marcel Ciolacu, după negocieri, însă a punctat că nu s-a discutat de împărţiri exacte. PSD are o pondere de 51,5% la nivelul noii coaliţii, în timp ce PNL, 39%, iar restul, UDMR.
Număr mai mare de ministere
Florin Cîţu a recunoscut faptul că la negocieri s-a discutat despre varianta suplimentării numărului de ministere, însă numărul lor să nu fie mai mare de 20. Pe de altă parte, Marcel Ciolacu a negat că ar putea exista o suplimentare de portofolii. La rândul său, Kelemen Hunor a declarat că un principiu corect este ca partidele care nu au premier să aibă un câte un vicepremier în Guvern, pentru a exista o bună conlucrare între Executiv şi formaţiunile coaliţiei.
Este o discuţie pentru extinderea numărului de ministere. Maximum 20. Florin Cîţu, preşedintele PNL
PSD nu a mai fost aşa de vehement pe tema creşterii salariilor, alocaţiilor şi pensiilor cu un nivel procentual care ar afecta destul de mult bugetul de stat, în timp ce Florin Cîţu a fost la rândul său prudent în ceea ce priveşte condiţia social-democraţilor, fără a se opune: „O să le acord orice majorare în funcţie de cât ne putem permite, dacă există surse de finanţare”, a declarat preşedintele PNL. Înainte de prima rundă de negocieri, PSD cerea, de exemplu, o creştere a pensiilor cu 11%, în timp ce PNL susţine că nu se poate mai mult de 6%.
O temă nouă a PSD şi de care liberalii nu sunt încântaţi este ideea de impozitare progresivă. Din start, PNL a afirmat la negocierile de marţi că vor menţinerea cotei unice. În schimb, Marcel Ciolacu a vorbit în conferinţa de presă de după negocieri despre necesitatea începerii discuţiilor despre impozitarea „marilor averi”. „Este o discrepanţă imensă în societate între cei bogaţi şi cei săraci”, a punctat Marcel Ciolacu.
Reforma administrativă, un obiectiv ambiţios
La discuţiile de marţi, PNL s-a angajat să nu mărească nicio taxă, ceea ce, de altfel, a solicitat şi PSD, însă în acelaşi timp a anunţat că vrea continuarea reformelor pe tema salarizării, pensiilor, precum şi reforma administrativă. Reformele salarizării şi a pensiilor pe bază de contributivitate pot fi puncte comune ale PNL şi PSD, însă o problemă o poate crea eliminarea pensiilor speciale, aceasta fiind una dintre promisiunile asumate şi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Reforma administrativă, de altfel un obiectiv necesar, reprezintă un punct comun al celor două formaţiuni, opunându-se pentru că ar afecta aleşii locali. De exemplu, comasarea unor unităţi administrativ-teritoriale care nu-şi pot asigura nici plata salariilor pentru angajaţi ar însemna că mulţi primari şi viceprimari rămân fără loc de muncă, la fel ca şi personalul din primării. PNL şi PSD au peste 80% din primarii din ţară, iar împreună cu UDMR se apropie de 90%.
PSD nu va intra în negocieri sterile pe ministere. Mai întâi facem programul de guvernare.
Marcel Ciolacu, preşedintele PSD
Un punct problematic a fost legat de implementarea PNRR, unde social-democraţii ar vrea ca viitorul Guvern să renunţe la unele promisiuni asumate, cum ar fi creşterea vârstei de pensionare sau banii pentru consultanţă, însă liberalii susţin că nu pot modifica programul aprobat de Comisia Europeană.
Tema spinoasă a reformelor în Justiţie ar urma să fie discutate în zilele următoare, când va fi dezbătut inclusiv subiectul desfiinţării Secţiei speciale pentru magistraţi, acolo unde PSD este de părere că trebuie menţinută secţia, în timp ce liberalii vor desfiinţarea ei.
Se încarcă comentariile...
