Primele tensiuni din coaliţia de guvernare. Acuzaţii de traseism şi populism

La nici o zi după ce guvernul condus de coaliţia PNL-USR-PLUS-UDMR a fost votat în Parlament au apărut deja şi primele atacuri din interior, cu toate că liderii formaţiunilor au convenit anterior să fie temperaţi în discursul public. Prima săgeată a fost lansată de liderul PLUS Dacian Cioloş, care-şi exprima nemulţumirea vizavi de prezenţa liberalului Sorin Cîmpeanu în Guvern. Acesta din urmă a răspuns apoi cu aceeaşi monedă.

Liderul PLUS, Dacian Cioloş, a declarat miercurea trecută, în aceeaşi zi în care guvernul coaliţiei de dreapta era votat în Parlament, că are o „nemulţumire” cu privire la prezenţa lui Sorin Cîmpeanu în Guvern, întrucât modul în care acesta a acţionat în ultimii ani „e departe” de felul în care ar trebui să fie un parcurs politic decent o referinţă pentru educaţia din România. Cioloş exprimă că partenerii de coaliţie nu au avut posibilitatea de a interveni asupra propunerilor făcute de partide.

„Mi s-au cerut explicaţii şi cred că în noua configuraţie în care USR PLUS are responsabilitatea guvernării e nevoie să vorbim deschis şi cu transparenţă şi despre probleme sau lucruri pe care vrem să le facem sau să le asumăm împreună cu partenerii de coaliţie, dar şi despre lucruri cu care nu suntem confortabili. Asta am promis, asta fac. La fel ca o mare parte a societăţii civile, şi eu, personal, am o nemulţumire cu privire la  prezenţa lui Sorin Câmpeanu în Guvern – şi, la fel, mulţi colegi ai mei. Îl cunosc de multă vreme, dar felul în care a acţionat politic şi profesional în ultimii ani e departe de ceea ce cred că ar trebui să fie un parcurs politic decent şi o referinţă pentru educaţia din România”, a relatat pe Facebook, Dacian Cioloş.

Cîmpeanu:  Afirmi că Liviu Dragnea îţi este amic şi că este de încredere, după care fondezi PLUS

Noul ministru al Educaţiei a răspuns într-un interviu la „Adevărul Live” la atacul partenerului din coaliţie precizând că „atacul nu l-am înţeles deloc” şi a explicat că de la început şi-a dorit să facă parte dintr-un partid de centru-dreapta.

„Atacul nu l-am înţeles deloc. E ceva de genul că a pus pe cineva care nu ştie să gătească pentru că nu poate conduce maşina. Poate nu ştiu să gătesc, dar ştiu să conduc maşina. N-am înţeles sensul acestui atac. Acest guvern va funcţiona. Această colaborare între ministerul Educaţiei şi cel al Sănătăţii va exista. Nu există îndoială. N-am înţeles atacurile pentru că se amestecă una cu alte. 30 de ani de carieră profesională, nu se amestecă una cu alta. În 2016, când Dacian Cioloş era premier, eu nu eram membru niciunui partid politic. Prima oară am intrat în ALDE, partid pe care l-am părăsit pentru a începe o construcţie nouă. Am dorit un partid de centru-dreapta. Au fost o serie de neînţelegeri”, a declarat Sorin Cîmpeanu.

Acesta din urmă a sugerat apoi că Dacian Cioloş ar fi practicat traseismul politic. 

„Atunci când eşti imaculat, poate e de înţeles să faci aceste acuze. Însă când în anii 90 ai fost în conducerea PUNR, după care ai fost ministru într-un guvern minoritar PNL, după care ai fost susţinut de PDL. Te întorci într-un guvern tehnocrat susţinut de PSD. Afirmi că Liviu Dragnea îţi este amic şi că este de încredere, după care fondezi PLUS. Putem să le numărăm? E bine să judecăm lucrurile. Dar trec peste lucrurile astea. Avem problemele cronice din educaţie. Peste asta se suprapun problemele sanitare şi economice”, a mai declarat ministrul Educaţiei.

Daniel Gheorghe (PNL): De la echipa lui DJ Cioloş ne putem aştepta de la orice

Deputatul PNL Daniel Gheorghe a declarat că „Anca Paliu-Dragu a' lu' Cioloş” vorbeşte despre trecerea la un Parlament unicameral care este specific ţărilor mici şi cu „interese limitate”. Liberalul susţine reducerea numărului de aleşi, atâta timp cât acest lucru este realizat responsabil şi în limitele Constituţiei, însă „Parlamentul unicameral este o trăznăie populistă care poate afecta grav funcţionarea democraţiei româneşti”.

„Văd că doamna Anca Paliu-Dragu a' lu' Cioloş, tocmai vorbeşte despre trecerea la Parlament unicameral. Parlamentul unicameral este specific ţărilor mici şi cu «interese limitate», nicidecum unei naţiuni europene însemnate precum România. Ţinând cont ca doamna Dragu s-a trezit la întâiul său mandat parlamentar direct preşedinte al Senatului, deci al doilea om în stat după preşedinte, pot considera aceste intenţii urmări fireşti ale euforiei dumneaei dar le mai pot pune şi pe seama lipsei de experienţă politică şi a înţelegerii complet eronate a fundamentelor parlamentarismului”, a scris Daniel Gheorghe joi pe Facebook.

Deputatul PNL a mai spus că un Parlament unicameral va afecta şi calitatea actului legislativ.

„Noi, România, avem Parlament bicameral de la anul 1864 cand domnitorul Alexandru Ioan Cuza pune bazele Senatului sub numele de «corp ponderator» iar unicul moment din istorie când am avut legislativ unicameral este in timpul de tristă amintire al dictaturii comuniste care a impus butaforia numită «Marea Adunare Naţională». Eu personal, ca Naţional-Liberal, susţin deschis reducerea numărului de parlamentari atâta timp cât totul este realizat responsabil si in limitele Constituţiei României însă vă afirm cu tărie că parlamentul unicameral este o trăznăie populista care poate afecta grav funcţionarea democraţiei româneşti periclitand atât calitatea actului legislativ cât si rolul Parlamentului României de expresie a suveranităţii poporului!”, a explicat Gheorghe. 

Acesta a mai precizat că de la USR-PLUS şi echipa lui Dacian Cioloş „ne putem aştepta la absolut orice”.

„În rest de la USR-PLUS şi de la echipa lui D.J. Cioloş ne putem aştepta la absolut orice, democraţia este foarte incomodă pentru cei carora le stă în gât cuvântul «Naţional»! Internaţionala birocrata nu poate trece cu tancul peste echilibrul puterilor din România şi nici nu poate reduce la absurd aproape două secole de istorie parlamentară românească!”, a completat liberalul. 

Preşedinta Senatului Anca Dragu a anunţat joi că va fi înfiinţată o comisie comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru a implementa referendumul din anul 2009 la care românii au votat pentru un Legislativ unicameral cu maximum 300 de aleşi. Ea a adăugat că va fi încercată înfiinţarea acestei comisii săptămâna viitoare, iar dacă nu primeşte toate avizele, aceasta va fi alcătuită la începutul lunii ianuarie a anului viitor.